In timp ce tirajele celor mai multe din ziarele platite scad sau stagneaza, pompate cu pachete promotionale de carti, CD-uri si DVD-uri, gratuitele de la noi au planuri de crestere a tirajului, inmultire a canalelor de distributie si extindere pe plan national. Atat cei care si-au lansat ziare gratuite, cat si cei care au renuntat la pretul de vanzare al ziarului se felicita acum pentru alegerile facute. Viziunea de ansamblu e optimista.

Dar cei mai optimisti par a fi fratii Ionut si Robert Negoita, proprietarii tabloidului gratuit Ring, care vor sa-si creasca tirajul de la 50.000 de exemplare pe editie, cat e in prezent, la 400-500.000 de exemplare. Si asta doar in Bucuresti, piata pe care Ring concureaza cu Compact, cotidianul gratuit editat de Ringier, si Curentul, editat de Dramiral Media Group.

Lansat cu o investitie intre unu si doua milioane de euro, Ring se pozitioneaza ca un cotidian tabloid “ceva mai serios”, dupa cum spune Ionut Negoita. Piata pe care si-au propus sa o cucereasca fratii Negoita este insa cea a tabloidelor de pe tarabe, nu cea a gratuitelor. “Nu vom lua din cota de piata a Compact. Dar vom afecta tabloidele care se vand la chiosc: Libertatea, Click! si CanCan. Singurul lucru pe care il avem in comun cu Compact este distributia”, a spus Ionut Negoita. Atat Ring cat si Compact sunt distribuite gratuit in statiile de metrou. In plus, Ring e distribuit si la semafoare si colturi de strada, prin distribuitori volanti.

“Putin probabil ca Ring sa afecteze numarul de cititori ai Compact”, crede si Lucian Romascanu, executive director Boulevard and Free Division Ringier. “Ring are alta pozitionare editoriala si o cu totul alta strategie de distributie care duce la atingerea doar intr-o redusa masura a cititorilor Compact”. Cat despre veniturile din publicitate, Ring trebuie sa astepte sfarsitul anului 2009, cand SNA ii va evalua performantele si abia apoi ar putea deveni un rival pentru Compact, crede Romascanu.

Compact a fost lansat in mai 2005, intr-un tiraj de 150.000 de exemplare. Tirajul a fost marit ulterior la 165.000 de copii. Ziarul isi propune acum inmultirea canalelor de distributie, dar si lansarea unor editii regionale, la Timisoara si Cluj.

Timp de aproape doi ani, Compact a fost singurul ziar gratuit din Bucuresti. In februarie 2007, cotidianul Curentul, care in 2006 reusea sa vanda doar 4000 de copii pe editie, s-a reconvertit intr-un gratuit. Tot atunci si-a schimbat si formatul, din broadsheet in compact. “La sfarsitul lui 2006 cand am luat decizia sa distribuim ziarul Curentul gratuit, cifrele de difuzare ale cotidianelor din scazusera fata de ianuarie 2005 foarte mult. Majoritatea dintre aceste cotidiene au inceput sa ofere ziarul cu CD sau carti, noi am ales sa oferim ziarul gratuit, la chioscurile de ziare din toata tara”, a spus Iulia Neleanu, redactor-sef Curentul.

In prima sa luna de gratuitate, tirajul Curentul a sarit la 125.000 de exemplare pe editie si a urcat pana la 150.000 de copii, in prezent. A fost renuntarea la pret o miscare de business buna pentru Curentul? “Da, foarte buna, chiar am putea spune fara modestie, cea mai buna”, crede Iulia Neleanu.

Citeste si:

O alta persoana care se felicita pentru intrarea pe piata gratuitelor este Andreea Lukic, coordonator si manager al proiectelor Expres, din cadrul Inform Media. Primul ziar gratuit al Inform Media, Arad Expres, a fost lansat in 2005. “Ideea ne-a venit dupa ce am vazut ca ziarele pe bani, cel putin cele locale, nu mai cresc in tiraje. Costurile de tipar si distributie fiind prea mari, am decis sa incercam un model care s-a dovedit de real succes in mai multe tari din europa, adica cotidianul gratuit. Am studiat 20 minutes, , City si apoi am dezvoltat proiectul mai intai in Arad, apoi in Timisoara, Deva si Cluj. La dezvoltarea acestui proiect a lucrat o echipa de 7 oameni”, povesteste Andreea Lukic.

Dupa trei ani, Arad Expres a trecut deja pe profit, iar Timis Expres e asteptat ca pana la sfarsitul anului sa fie pe acoperire de costuri de 100%. “Datele SNA pentru aceste doua publicatii sunt extrem de incurajatoare, la fel si feedbackul de la cititori drept pentru care suntem convinsi ca am gasit o reteta de succes. Cluj si Hunedoara vor avea rezultate abia anul viitor”, a spus managerul Inform Media.

Potrivit Andreei Lukic, lansarea pe piata a unui cotidian gratuit presupune costuri mult mai mici decat lansarea unui cotidian platit. Consultantul media Iulian Comanescu da exemplul Compact, care a mers pe modelul strain al ziarului de metrou - in linii mari o versiune restransa, mai putin costisitoare, a tabloidului. “Cu alte cuvinte, astazi, «gratuit» inseamna «destul de ieftin» din punctul de vedere al editorului”, spune Comanescu.

Piata romaneasca de media inca mai are loc de gratuite, crede consultantul. “Pretul de coperta din Romania e oricum foarte mic, ceea ce inseamna ca veniturile din vanzarea la chiosc/abonamente sunt reduse procentual in bugetul publicatiei. O distributie gratuita agresiva poate duce la cifre tentante pentru advertiseri, prin urmare la venituri din reclama care ne pot face sa ne dispensam de vanzare”.

Bugetul de publicitate pentru ziarele gratuite este estimat la 8 – 8,5 milioane de euro rate card, potrivit Cristinei Sindila, Print Media Manager la Media Direction, a carei estimare acopera doar cele trei cotidiene gratuite din Bucuresti. Gratuitele atrag 2,6% din spending-ul total pe categoria de ziare. Top 5 spenderi in aceasta zona includ agentii/dealeri/servicii de inchiriere, companii aeriene si de transport, automobile, servicii bancare si producatori de bere.

Chiar daca la prima vedere s-ar parea ca politica de vanzari a ziarelor gratuite e mai flexibila (din punct de vedere al discounturilor si al numarului de aparitii free acordate), lucrurile nu stau chiar asa, spune Cristina Sindila. “Argumentele pe care le invoca furnizorii de astfel de publicatii sunt tirajele foarte mari, distributia (in locuri de mare aglomerare urbana: metrou, autobuze, etc) precum si faptul ca, fiind gratuite, aceste publicatii chiar ajung la grupul tinta adresat”.

“In concluzie, nu prea sunt diferente intre cumpararea de spatiu media intre ziarele gratuite si cele platite”, adauga Sindila, care se asteapta ca piata publicatiilor gratuite sa se dezvolte ca numar de publicatii si, implicit, ca volum, dar nu intr-un ritm spectaculos.