Wall-Street: De ce ati ales sa investiti in magazinul Muzica?

Mugur Mihaescu:
Stii cum este, in viata ai niste oportunitati pe care stai si le gandesti: fac, nu fac. Intrand in lumea asta a business-ului te izbesti de lucrurile astea si analizezi oportunitatea pe fiecare investitie. Mie mi s-a parut oportuna.

Wall-Street: A fost un pret bun cel pe care l-ati dat (1,7 milioane euro)?

Mugur Mihaescu:
A fost un pret fair. Un pret la care poate in alta perioada castiga si el (proprietarul Muzica 2001 SRL) mai mult sau puteam sa castig si eu mai mult.

Wall-Street: Ce planuri aveti cu magazinul? V-ati gandit la un concept?

Mugur Mihaescu:
In primul rand trebuie sa-i schimb infatisarea din en-gros, la ora actuala, intr-un magazin de Calea Victoriei.

M-am gandit la un concept, Muzica Image. Deocamdata trebuie sa termin contractul cu cei care sunt aici, le-am dat notificare de terminare a contractelor si astept sa paraseasca spatiul. La ora actuala aici activeaza nici nu stiu cate firme, fiecare cu standulete de parca suntem in en-gros. N-o sa mai activeze, asta-i tot ce pot sa spun. O sa intre o singura firma puternica, care va fi in stare sa execute un plan pe care i-l dau de facut.

Wall-Street: V-ati stabilit un buget de investitii?

Mugur Mihaescu:
Numai in momentul in care voi face contractul cu cei care vor intra in acest spatiu pot sa stabilesc investitiile.

Wall-Street: Cand o sa vedem varianta finala a magazinului?

Mugur Mihaescu:
Daca lucrurile nu tergiverseaza in ceea ce priveste fostii chiriasi, pe 13 iunie ei trebuie sa paraseasca spatiul, iar noi o sa intram pe data de 14 iunie si in doua luni de la data asta va fi gata magazinul.

Wall-Street: In zona asta de afaceri, cu ce va mai ocupati? Mai aveti in centrul vechi un irish pub, o cafenea.

Mugur Mihaescu:
Irish pub-ul din centrul vechi, St. Patrick.

Wall-Street: Nu mai aveti si The Coffee Store?

Mugur Mihaescu:
Intr-un fel, dar ca si actionariat am St. Patrick.

Wall-Street: Cum merge? E profitabil?

Mugur Mihaescu:
Daca investesti cu gust, daca investesti ca lumea si tii preturile competitive pe ceea ce se intampla in Romania, daca ai un om care ti-a facut o chirie decenta si pe termen lung, afacerea e profitabila.

Wall-Street: In alte zone mai aveti afaceri?

Mugur Mihaescu
: Deocamdata nu. Am si alte afaceri, sunt in derulare. Cand se va concretiza ceva o sa aveti oportunitatea sa ma intrebati.

Wall-Street: In ce proportie sunteti dedicat zonei de afaceri in acest moment?

Mugur Mihaescu:
In proportie de 100%. Nu pot sa fac doua lucruri deodata, nu-s Napoleon. Pe partea cu actoria deocamdata am luat o pauza. Cand voi reveni, sper sa fie destul de curand, de business se va ocupa echipa manageriala de aici. Pana atunci sper ca totul sa mearga de la sine.

Wall-Street: Cand ati intrat in zona de afaceri? Cand ati facut prima investitie?

Mugur Mihaescu:
Anul trecut in ianuarie.

Wall-Street: Cum va vedeti ca om de afaceri? Aveti vreo teorie, vreo strategie dupa care va ghidati?

Mugur Mihaescu:
Sa fiu corect este singurul lucru care ma defineste. Corect si bun gospodar. Sunt atuurile mele, la care n-o sa cedez niciodata indiferent de ce presiuni vor fi. Nu voi renunta la ele pana cand voi muri.

Wall-Street: In mediul de afaceri romanesc aveti oameni pe care ii admirati sau care vi se par buni manageri?

Mugur Mihaescu:
Da. Silviu Prigoana. Pentru ca a pornit de la zero si a construit ceea ce a construit, nu pe spagi, nu pe influenta, nu pe interese.

Wall-Street: Despre subiectul la zi, cu scaderea salariilor bugetarilor si a pensiilor.

Mugur Mihaescu:
Trebuia sa se intample de mult. Stiu ca este o perioada grea si ii afecteaza pe oamenii astia cu venituri mici, dar aparatul de stat a fost umflat si la un moment dat trebuia taiat. Ca sa pui presiune pe mediul privat ar fi fost cea mai mare greseala, cresterea taxelor si impozitelor. In momentul ala ai determina 90% din firme sa lucreze la negru si praful se alegea.

E tarziu ca s-a facut acum, trebuia sa se intample de acum doi ani, de cand era acea crestere economica in ghilimele, bazata pe credite si pe consum. Parerea mea e ca este necesara mai mult ca apa. Eu as fi luat-o impreuna si cu o restructurare masiva, adica taierea nu a 30-40-60.000 de locuri de munca din sectorul bugetar, ci a cel putin 2-300.000 si absorbtia lor de catre mediul privat. As fi oferit facilitati mediului privat. Daca tin minte bine, anul trecut s-au inchis 400 de IMM-uri. Fiecare dintre ele daca isi angaja un om de la stat isi desfasura activitatea. Si puteau sa absoarba cel putin 600.000 de angajati, in conditiile in care se micsora povara fiscala pe IMM-uri si nu trebuia sa platesti tu forfetare, ca sa fii de fapt singurul care produce in Romania, care se zbate de dimineata pana seara ca sa tii un aparat bugetar supradimensionat.

Wall-Street: Cine sunt clientii Muzica? Aveti un profil al lor?

Mugur Mihaescu:
Eu nu sunt omul care face business-ul asta. Business-ul meu este pe inchiriere, nu ma ocup strict de business-ul muzical. Am idee pentru ca am lucrat in lumea artistica, dar ca sa pot sa fac o analiza a sectorului asta de piata nu tine de mine.

Eu ce vreau este sa-mi pun amprenta pe ceea ce fac, sa las dupa mine lucruri civilizate, lucruri care sa arate frumos si cu care lumea sa se mandreasca: “da, astia fac parte din acel Mic Paris cu care ne laudam noi atunci”.

Wall-Street: Ce cifra de afaceri are Muzica?

Mugur Mihaescu:
Nu stiu exact. Doar de zece zile am preluat business-ul, inca fac curatenie in contabilitate. Cifra de afaceri, daca nu ma insel, pana acum era in jur de 800.000 euro anual, pentru toate spatiile. Anul asta sper sa o duc la 900.000.

Business-ul nu este doar magazinul Muzica, este spatiul Orange Concept Store, sunt toate spatiile pe care le vedeti aici in spate si care trebuie optimizate din punctul de vedere al unei chirii oneste. Eu sunt chirias in partea cealalta si stiu de ce probleme ma izbesc ca si chirias in dezvoltarea unui business. Oamenii care vor fi aici vor trebui sa aiba o chirie onesta, o chirie care sa nu puna presiune pe ei ca dezvoltare a business-ului si sa le dea voie sa se formeze 5 ani, 7 ani, 9 ani, 10 ani, sa-si poata face un business plan.

Pentru ca daca faci cum au facut oamenii astia de pana acum, n-o sa-i inteleg vreodata, sunt sinucigasi sa semneze contracte cu reziliere unilaterala. Cei care raman n-o sa semneze asa. Adica te pomenesti ca eu vand si vine unul si zice “du-te afara”. “Pai am facut investitii”. “Si ce daca, scrie reziliere unilaterala? Du-te, pa, la revedere, bonjour”. Astia au fost niste sinucigasi. Genul asta de conducere de business mi se pare lautarie. Daca ai facut lautarie de acum incolo nu se mai poate, va trebui sa canti pe partitura.

Wall-Street: Care este nivelul chiriei in magazinul Muzica?

Mugur Mihaescu:
Erau diferentiati in functie de spatiu, era o harababura. Eu nu lucrez asa. Pe mine ma intereseaza ca exista acest spatiu, este pe Calea Victoriei , in buricul targului, trebuie sa arate intr-un fel si trebuie sa fie utilat intr-un fel, trebuie sa aiba produse de o anumita factura si pentru asta normal ca o sa si platesti.

N-o sa fac compromisuri doar ca sa scot niste bani si sa bag iar zece buticuri. Nu fac pentru ca nu vreau, asta-i business-ul meu si-l conduc cum vreau.

Dar nu pot sa ma complac cu ceea ce este. In partea celalalta, la Irish, am zis ca fac din banii mei fatada la toata cladirea aia. De ce? Pentru ca asa vreau. Pentru ca vreau sa fie civilizat, vreau sa vin la lucru si sa zambesc. Sa trec cu fii-mea pe strada si sa-i zic “uite, tati a facut asta”. Si toata lumea care trece sa zica “uite, al dracu' Garcea, vezi ce lucru frumos a facut?” Acelasi lucru am sa-l fac si aici.

Wall-Street: Credeti ca publicul larg asociaza business-urile proprii cu dumneavoastra?

Mugur Mihaescu:
Nu stiu, eu tot ce-mi doresc este ca in tot ceea ce fac sa fiu in varf. M-am apucat de afaceri, vreau sa ajung in varf. Nu stiu daca din punct de vedere cantitativ, macar calitativ. Despre o afacere pe care eu imi pun amprenta lumea sa zica “uite, asta precis e a lui Garcea, ca prea e frumoasa”. Asta e ambitia mea.