Cum poate fi tratata coruptia in presa si PR

Jurnalistul Robert Turcescu este de parere ca studiile au o relevanta redusa atata timp cat spatiul comunicarii este populat de persoane care, sub titulatura de oameni de PR, sunt folositi exclusiv in beneficiul imaginii cate unui primar, parlamentar sau presedinte de consiliu judetean. “Jobul sau este sa-i gestioneze aparitiile in public, care ii sunt apoi evaluate cantitativ, nu calitativ. «Doar in doua ziare am aparut? Pentru ce le-am dat cafele? De ce nu sunt la TV?»”, a spus el.

Astfel de personaje au rolul de a negocia cu jurnalistii, oferindu-le bani, contracte de publicitate pentru institutia de presa la care lucreaza sau, in unele cazuri, contracte incheiate direct cu firma pe care o detine respectivul jurnalist. Ei nu fac decat sa strice reputatia profesiei de PR, sa anuleze standardele etice, asa cum fac si “spagarii sau indivizii intorsi in presa dupa luni de suferinta pe langa vreun ministru si pretind sa fie din nou numiti jurnalisti”.

Turcescu crede ca acest fenomen a luat amploare de cand a inceput criza si se va agrava in perioada urmatoare. “Jurnalistul a simtit ca i s-a redus salariul si incepe sa spuna «Asta e, e o perioada grea». Din nefericire, nu se pune atat de acut problema ca o astfel de chestiune aduce atingere unor valori pe care jurnalismul le fixeaza undeva”.

Katerina Tsetsura a precizat ca fenomenul coruptiei in presa si PR este prezent in intreaga lume, insa felul in care acesta este gestionat difera de la tara la tara. Profesoara a dat exemplul Rusiei, unde lumea se complace in aceasta situatie si nu actioneaza. Pe de alta parte, comunicatorii din Polonia si Ucraina s-au mobilizat in asociatii profesionale, au inceput sa promoveze bunii profesionisti, i-au identificat pe cei care incalca regulile etice si au publicat o lista cu acestia – atat jurnalisti cat si PR-isti.

“Lista e publica, creste mereu. Toata lumea stie despre ei, ii evita si nu mai are incredere in ei”, explica Tsetsura. "Depinde de voi daca vreti sa faceti asta".