Cum poate fi tratata coruptia in presa si PR

Liana Ganea (foto), coordonator de programe la Agentia Nationala de Monitorizare a Presei, a prezentat cateva cazuri problematice din punctul de vedere al eticii, in relatia PRisti-jurnalisti. Telefoanele mobile oferite de Danone si de postul Romantica jurnalistilor; stirile cumparate vara aceasta de catre EximBank; interviurile cu Elena Udrea si cu Mircea Geoana care au aparut, in forma identica, in mai multe publicatii locale in aceeasi zi, fara sa fie marcate ca advertoriale; campania Toshiba, care a implicat explodarea laptopului lui Mircea Badea in direct, ca si cand ar fi fost intamplator.

Si participantii din sala au impartasit din experientele lor in care etica a fost sacrificata. Astfel, un PR al unei case de avocatura a spus ca, atunci cand a incercat sa furnizeze presei informatii despre compania pe care o reprezinta, “doua ziare importante si o televiziune de nisa, de business” i-au cerut bani pentru a-i prezenta informatia.

“La televiziunea de business emisiunea inca functioneaza, iar jurnalistul este om de marketing pentru o societate”, a precizat ea.

O PR-ista din domeniul asigurarilor a fost surpinsa sa afle ca articolele jurnalistilor se dau ca bonus celor care cumpara publicitate in ziar. “Daca iei x machete, primesti unul, doua, cinci articole gratis. Nu imi dau seama cum se intampla lucrurile in acel trust de presa, daca meseria jurnalistului e vanduta ca bonus la publicitate”

Potrivit Katerinei Tsetsura, aceste probleme pot fi privite prin prisma a trei niveluri de transparenta: primul nivel, de la individ la individ; cel de-al doilea nivel, al relatiilor intraorganizationale – cand departamenul de vanzari pune presiune pe cel editorial; al treilea nivel, al relatiilor interorganizationale, cand deciziile sunt luate de catre patronii companiilor si ai institutiilor de presa.

“Conteaza cum iti educi clientul, ca om de PR. CEO-ul e inima problemei”, a spus Tsetsura.