Calitatea continutului revistelor romanesti: O radiografie

„Cumparam reviste, 15 minute le rasfoiam, dupa aia le tineam pe birou si a doua zi le aruncam pentru ca nu mai aveam ce sa fac cu ele”, spune Ana Popescu, 21 de ani, studenta la Medicina. Dupa ce le-a „testat” pe toate, Ana s-a rezumat la doua, pe care le cumpara in fiecare luna: Esquire, pentru ca ii plac articolele, si Elle, pentru ca reuseste sa imbine moda cu articole interesante.

Asa cum cotidienele si televiziunile se raporteaza unele la altele in crearea de continut, nici revistele glossy nu se preocupa suficient sa-si construiasca acea unique selling proposition, oferta proprie care sa le diferentieze de tot ce mai este pe piata. Potrivit consultantului media Iulian Comanescu (foto), glossy-urile pentru femei din Romania se invart in jurul acelorasi categorii de subiecte, iar diferenta vine din faptul ca se adreseaza unor categorii diferite de cititoare – moda din Elle e mai somptuoasa si costisitoare decat cea din Unica, de exemplu.

„In momentul de fata, problema glossy-urilor din Romania nu e ameliorarea, ci supravietuirea”, spune Comanescu. „Sunt aproape 20 de titluri pe zona de «main», reviste-magazin de interes general. Titlurile nou-aparute iau din tirajul celor vechi fara sa ajunga la vreo solutie de supravietuire, cele vechi incep sa aiba si ele probleme”.

Criza de pe piata de publicitate ingreuneaza aceasta lupta pentru supravietuire. Bugetele atrase de revistele glossy in primele 10 luni ale anului au fost cu 25% mai mici decat in perioada similara a anului trecut, si asta daca ne raportam la preturile de rate-card (brute, fara reduceri). Daca luam in considerare discounturile mari practicate anul acesta, se ajunge la o scadere a publicitatii in revistele glossy de pana la 50%, potrivit lui Florin Beldiman, MediaLab Coordinator la Mediaedge:cia.

Cristina Simion, director general Edipresse, publisherul Elle si Viva, spunea intr-un interviu acordat Wall-Street ca nu crede ca va exista editor de reviste care sa iasa pe profit anul acesta. De alta parere este Els Loesberg, CEO-ul Sanoma Hearst Romania, care spune ca profitul este posbil si in 2009.

Problemele de business se traduc si in bugete mai mici pentru productia revistelor. Iar atunci cand banii sau timpul lipsesc, ele trebuie inlocuite cu resurse alternative, precum inovatie, creativitate si inteligenta, spune Cristina Bazavan, redactor-sef Tabu. „Daca n-au resursele clasice, trebuie sa se foloseasca de oricare alta cale ca sa nu coboare nivelul jurnalismului pe care si l-au propus. Pentru ca odata plecat capul, regruparea va fi foarte dificila, cind – sa spunem – criza va trece”.