Declinul
Cu doar cinci ani in urma, Cristian Tudor Popescu pleca de la Adevarul si infiinta, impreuna cu alti 80 de ziaristi entuziasti si cu Mircea Dinescu, un nou nume pe piata presei scrise: ziarul Gandul. Acum, la 54 de ani, jurnalistul vede ca pe un proces implacabil declinul ziarului pe care l-a fondat si al celor asemenea lui. “Pentru presa tiparita nu se poate face nimic, decat sa i se intarzie decesul. De fapt, o agonie lunga. N-o sa dispara presa scrisa, dar o sa devina marginala, echivalentul filateliei”, a spus Cristian Tudor Popescu (foto) pentru Wall-Street.
In ultimele saptamani, odata cu inchiderea ziarelor Cotidianul, Business Standard, Ziua si Gardianul, moartea presei scrise a devenit unul dintre principalele subiecte pe agenda publica, fixata tot de jurnalisti. Scaderea numarului de cititori si a bugetelor de publicitate, migrarea spre online, indepartarea de public si greselile de management (toate cele patru ziare sunt legate, prin actionariat, de numele lui Sorin Ovidiu Vantu – SOV: Voi renunta definitiv la print, merg doar pe media electronica) se numara printre factorii care ar matura, in cativa ani, toate ziarele de tarabele romanesti.
“Netul este singura solutie. Dar nu e o simpla transplantare a ziarului de pe hartie pe net. E alt gen de gazetarie, alt gen de ziarist, alt gen de cititor, de consumator”, spune Popescu. Potrivit jurnalistului, cititorii de ziare tiparite sunt oameni batrani, care vor iesi pe rand din scena, pe cale biologica. Le va urma o generatie de cititori “crescuti cu laptopul”, care nu vor mai avea notiunea cititului unui ziar dimineata, la cafea. Cat despre jurnalisti, prioritatile acestora se vor schimba: de la talentul “condeiului” la viteza de reactie si capacitatea de selectie a informatiilor.
Este un proces istoric inevitabil, noteaza editorialistul de la Gandul, ale carui texte iau acum, pe net, pana la 70.000 de vizualizari, in timp ce tirajul ziarului tiparit nu depaseste 15.000 de exemplare. Jurnalismul migreaza de la un suport la altul, asa cum a facut-o de-a lungul timpului trecand de la presa scrisa, la cinematografie, la radio si televiziune.
Publicatia The Economist vorbeste si ea despre o criza mai veche in industria ziarelor: 1845, anul in care s-a inventat telegraful. Viteza acestuia de transmitere a informatiei prevestea pe atunci moartea ziarelor, care obtineau informatiile prin vapoare si porumbei calatori. Companiile de telegraf ar fi urmat sa transmita toate informatiile in timp real, devenind institutii de presa. Companiile de telegraf nu aveau insa jurnalisti. Astfel ca tot ziarele au folosit noua tehnologie, s-au aliat si au infiintat agentiile de presa. Iar nevoia de a condensa esenta informatiei in cateva randuri pentru a fi transmise prin telegraf a dat nastere unui mod de a scrie: stirea in piramida inversata.
Sursa foto: Paul Buciuta/Agerpres Foto
In ultimele saptamani, odata cu inchiderea ziarelor Cotidianul, Business Standard, Ziua si Gardianul, moartea presei scrise a devenit unul dintre principalele subiecte pe agenda publica, fixata tot de jurnalisti. Scaderea numarului de cititori si a bugetelor de publicitate, migrarea spre online, indepartarea de public si greselile de management (toate cele patru ziare sunt legate, prin actionariat, de numele lui Sorin Ovidiu Vantu – SOV: Voi renunta definitiv la print, merg doar pe media electronica) se numara printre factorii care ar matura, in cativa ani, toate ziarele de tarabele romanesti.
“Netul este singura solutie. Dar nu e o simpla transplantare a ziarului de pe hartie pe net. E alt gen de gazetarie, alt gen de ziarist, alt gen de cititor, de consumator”, spune Popescu. Potrivit jurnalistului, cititorii de ziare tiparite sunt oameni batrani, care vor iesi pe rand din scena, pe cale biologica. Le va urma o generatie de cititori “crescuti cu laptopul”, care nu vor mai avea notiunea cititului unui ziar dimineata, la cafea. Cat despre jurnalisti, prioritatile acestora se vor schimba: de la talentul “condeiului” la viteza de reactie si capacitatea de selectie a informatiilor.
Este un proces istoric inevitabil, noteaza editorialistul de la Gandul, ale carui texte iau acum, pe net, pana la 70.000 de vizualizari, in timp ce tirajul ziarului tiparit nu depaseste 15.000 de exemplare. Jurnalismul migreaza de la un suport la altul, asa cum a facut-o de-a lungul timpului trecand de la presa scrisa, la cinematografie, la radio si televiziune.
Publicatia The Economist vorbeste si ea despre o criza mai veche in industria ziarelor: 1845, anul in care s-a inventat telegraful. Viteza acestuia de transmitere a informatiei prevestea pe atunci moartea ziarelor, care obtineau informatiile prin vapoare si porumbei calatori. Companiile de telegraf ar fi urmat sa transmita toate informatiile in timp real, devenind institutii de presa. Companiile de telegraf nu aveau insa jurnalisti. Astfel ca tot ziarele au folosit noua tehnologie, s-au aliat si au infiintat agentiile de presa. Iar nevoia de a condensa esenta informatiei in cateva randuri pentru a fi transmise prin telegraf a dat nastere unui mod de a scrie: stirea in piramida inversata.
Sursa foto: Paul Buciuta/Agerpres Foto