Ingredientele unui viral
Cand a vrut sa ceara o marire de salariu in iarna care tocmai s-a incheiat, Adrian Albu, senior copywriter la Propaganda, le-a facut sefilor sai, Adrian Tuluca si Andrei Tripsa, o piesa si un videoclip in stil hip-hop. Chiar daca nu a fost gandit initial ca un viral, clipul a fost incarcat pe YouTube de un prieten de-al lui Albu iar apoi a inceput sa circule, in special printre publicitari, pana cand a adunat 6.700 de afisari.
Seara trecuta, in fata catorva zeci de tineri adunati de asociatia studenteasca Prime, Albu a incercat sa explice “viralizarea” demersului sau pragmatic si care sunt ingredientele unui viral, impreuna cu regizorul Valentin-Narcis Sturzu.
Raspandirea unui viral de la un utilizator de Internet la altul are, bineinteles, la baza nevoia umana de a impartasi. “Asa cum mi-am dat seama ca de multe ori in vacante mi-am rapit clipa prezenta pentru a face poze sau pentru a filma. Nu neaparat pentru mine, ci pentru cei de acasa, sa le arat si lor”, spune Albu.
Insa ca sa-l dai mai departe continutul trebuie sa fie in primul rand interesant. “Circula multe filmulete cu titluri provocatoare si continut plictisitor. Il vad cativa oameni, dar dupa 200 de pacaliti s-a oprit”, spune copywriter-ul. Apoi trebuie sa aiba componenta de entertainment – oamenii care-l vad trebuie sa desprinda din el o traire: de cele mai multe ori se apeleaza la amuzament, dar poate fi si groaza, melancolie sau un mesaj aspirational.
Nu in ultimul rand, un viral trebuie sa fie curajos. Internetul e inca perceput ca un mediu liber, fara restrictii, si trebuie exploatat ca atare. Asta implica si o naturalete a personajelor si a mesajului, destul de greu de obtinut de cele mai multe ori. “Oamenii nu prea stiu sa fie naturali, daca le-ai pus o camera in fata, la revedere, ai obtinut un personaj”, spune Albu.
In urma cu cativa ani, reteta unui viral in Romania era destul de simpla: o vedeta sexy, pusa intr-o situatie erotico-comica. In 2007, Valentin-Narcis Sturzu a realizat o serie de clipuri de promovare pentru viatalaserviciu.ro, cu Simona Sensual. Clipurile au strans peste 400.000 de vizualizari, insa au fost si promovate prin tabloide, deci calitatea de viral a fost afectata.
In 2009, regizorul a realizat trei spoturi virale pentru promovarea FHM, impreuna cu Gina Pistol, care insa nu au prins atat de bine. Pana la cel de-al treilea episod, unde era dezvaluit de fapt brandul din spatele campaniei, mai ramasesera doar 12.500 de vizitatori.
Ce face diferenta intre un viral care prinde si unul care nu reuseste sa se raspandeasca? In cartea sa The Tipping Point, Malcolm Gladwell vorbeste despre trei factori care conditioneaza raspandirea unei “epidemii”, fie ca e vorba despre moda, despre infractionalitate sau despre un mesaj publicitar. Raspandirea unei idei depinde de oamenii care au acces la ea si au posibilitatea de o transmite mai departe (in ce masura acestia au calitatea de Conectori – cunosc foarte multi oameni si sunt lideri de opinie in mai multe grupuri diferite), de factorul de aderenta din interiorul mesajului si de contextul in care ideea e propagata.
In cazul lui Adrian Albu, probabil faptul ca clipul sau a fost publicat initial pe feeder.ro – un site de referinta pentru o anumita categorie de oameni, care cauta divertismentul alternativ – si a fost sustinut de fondatorul site-ului, Igu, un Conector, i-a asigurat succesul. Dat fiind ca targetul initial era format din doua persoane, iar mesajul a ajuns la peste 6.000, poate fi vorba despre succes.
Pana la urma, un viral implica intotdeauna o doza mare de risc. “Poti sa pui toate ingredientele si sa nu iasa”, spune Albu. “E foarte important: Poti doar sa incerci. N-o sa stii niciodata daca o sa iasa. Si clientul intreaba: o sa iasa, o sa vanda? Nu stiu, eu fac tot ce pot”.
Seara trecuta, in fata catorva zeci de tineri adunati de asociatia studenteasca Prime, Albu a incercat sa explice “viralizarea” demersului sau pragmatic si care sunt ingredientele unui viral, impreuna cu regizorul Valentin-Narcis Sturzu.
Raspandirea unui viral de la un utilizator de Internet la altul are, bineinteles, la baza nevoia umana de a impartasi. “Asa cum mi-am dat seama ca de multe ori in vacante mi-am rapit clipa prezenta pentru a face poze sau pentru a filma. Nu neaparat pentru mine, ci pentru cei de acasa, sa le arat si lor”, spune Albu.
Insa ca sa-l dai mai departe continutul trebuie sa fie in primul rand interesant. “Circula multe filmulete cu titluri provocatoare si continut plictisitor. Il vad cativa oameni, dar dupa 200 de pacaliti s-a oprit”, spune copywriter-ul. Apoi trebuie sa aiba componenta de entertainment – oamenii care-l vad trebuie sa desprinda din el o traire: de cele mai multe ori se apeleaza la amuzament, dar poate fi si groaza, melancolie sau un mesaj aspirational.
Nu in ultimul rand, un viral trebuie sa fie curajos. Internetul e inca perceput ca un mediu liber, fara restrictii, si trebuie exploatat ca atare. Asta implica si o naturalete a personajelor si a mesajului, destul de greu de obtinut de cele mai multe ori. “Oamenii nu prea stiu sa fie naturali, daca le-ai pus o camera in fata, la revedere, ai obtinut un personaj”, spune Albu.
In urma cu cativa ani, reteta unui viral in Romania era destul de simpla: o vedeta sexy, pusa intr-o situatie erotico-comica. In 2007, Valentin-Narcis Sturzu a realizat o serie de clipuri de promovare pentru viatalaserviciu.ro, cu Simona Sensual. Clipurile au strans peste 400.000 de vizualizari, insa au fost si promovate prin tabloide, deci calitatea de viral a fost afectata.
In 2009, regizorul a realizat trei spoturi virale pentru promovarea FHM, impreuna cu Gina Pistol, care insa nu au prins atat de bine. Pana la cel de-al treilea episod, unde era dezvaluit de fapt brandul din spatele campaniei, mai ramasesera doar 12.500 de vizitatori.
Ce face diferenta intre un viral care prinde si unul care nu reuseste sa se raspandeasca? In cartea sa The Tipping Point, Malcolm Gladwell vorbeste despre trei factori care conditioneaza raspandirea unei “epidemii”, fie ca e vorba despre moda, despre infractionalitate sau despre un mesaj publicitar. Raspandirea unei idei depinde de oamenii care au acces la ea si au posibilitatea de o transmite mai departe (in ce masura acestia au calitatea de Conectori – cunosc foarte multi oameni si sunt lideri de opinie in mai multe grupuri diferite), de factorul de aderenta din interiorul mesajului si de contextul in care ideea e propagata.
In cazul lui Adrian Albu, probabil faptul ca clipul sau a fost publicat initial pe feeder.ro – un site de referinta pentru o anumita categorie de oameni, care cauta divertismentul alternativ – si a fost sustinut de fondatorul site-ului, Igu, un Conector, i-a asigurat succesul. Dat fiind ca targetul initial era format din doua persoane, iar mesajul a ajuns la peste 6.000, poate fi vorba despre succes.
Pana la urma, un viral implica intotdeauna o doza mare de risc. “Poti sa pui toate ingredientele si sa nu iasa”, spune Albu. “E foarte important: Poti doar sa incerci. N-o sa stii niciodata daca o sa iasa. Si clientul intreaba: o sa iasa, o sa vanda? Nu stiu, eu fac tot ce pot”.