Cum va absorbi piata de media viitoarele generatii de jurnalisti

Marius Hagger (foto), general manager al companiei de presa Ringier Romania, spune ca piata nu va fi capabila sa absoarba cateva sute de noi jurnalisti, nici daca se iau in considerare online-ul si televiziunea. El enunta cateva motive: in primul rand piata de media este inca in scadere si va ramane la un nivel jos cativa ani buni de acum inainte; exista deja sute de jurnalisti someri; unele companii de media nu si-au incheiat procesele de restructurare, deci vor urma noi concedieri; chiar si atunci cand piata isi va reveni, publisherii vor fi foarte prudenti in a angaja noi oameni; iar criza a demonstrat ca echipele editoriale functioneaza mai eficient cu mai putini jurnalisti.

“Personal, cred ca nu avem nevoie de mai multi jurnalisti, ci de jurnalisti mai bine pregatiti, care au trecut prin traininguri bune astfel incat sa fie capabili sa creasca calitatea produselor media”, spune Hagger.

Chiar si independent de criza financiara, numarul de persoane de care va fi nevoie in mass-media va scadea in urmatorii ani, este de parere jurnalistul Cristian Tudor Popescu, fondator si editorialist al ziarului Gandul. Principalul motiv pentru asta e ca tirajele ziarelor vor scadea pana la numere nesemnificative, iar in cadrul publicatiilor online e nevoie de mai putini jurnalisti. “Dispar o serie de functii intr-o redactie [online], numarul de jurnalisti se reduce, ei trebuie sa aiba alt tip de competente decat cei din presa scrisa si ma indoiesc ca sunt constienti de toate acestea cei care se duc sa dea examen la facultatea de jurnalism. Probabil ca cei mai multi dintre ei se gandesc la televiziune”, spune Popescu.

Nici televiziunea nu va fi capabila sa absoarba multi jurnalisti deoarece, ca o tendinta internationala, ea se indeparteaza de jurnalism si se apropie de divertisment. “Aceasta functie a jurnalismului care pentru niste decenii s-a lipit de televiziune, acum se dezlipeste si se duce mai degraba spre Internet. Potrivit unui studiu al Asociatiei Mondiale a Ziarelor, in cam 5 ani stirile de pe Internet le vor depasi pe cele televizate. Deci nici in televiziune nu exista o perspectiva luminoasa in ce priveste meseria de jurnalist, asa cum o mai gandim inca”, spune editorialistul Gandul.

O solutie pentru tinerii care studiaza acum jurnalismul va fi sa se reorienteze spre alte domenii ale comunicarii.

“Peste 1.000 de absolventi pe an este enorm pentru o industrie care concediaza sute de oameni pe an”, spune Catalin Tolontan, redactor-sef la Gazeta Sporturilor. “Ce le pot spune acestor oameni? Ca daca doresc sa invete comunicare si reguli jurnalistice pentru ca apoi sa faca altceva decat jurnalism, atunci le inteleg optiunea. Daca insa spera ca facand jurnalism vor ajunge pe sticla, au ratat alegerea. Pe cei cativa care vin pentru pasiune pentru meseria aceasta ii asteptam”.

Discrepantele intre politicile educationale si piata muncii reprezinta una din cele mai mari teme de gandire la nivelul Uniunii Europene, sustine Remus Pricopie, decan al facultatii de Comunicare din cadrul SNSPA. Din acest motiv medicii romani pleaca din tara – pentru ca realitatea pietei muncii nu corespunde cu asteptarile pe care le aveau in facultate; de asta cercetatorii din Europa migreaza spre Statele Unite. Si probabil tot din acest motiv studentii la jurnalism si comunicare vor intampina probleme dupa ce vor absolvi facultatea.

Studentilor le-ar fi de ajutor si putina consultanta in resurse umane, primita in cadrul facultatii, este de parere consultantul media Iulian Comanescu. “Exista o ruptura intre mediul universitar si cel profesional. Practicienii dispretuiesc teoreticienii fiindca sunt iesiti din sistem de pe vremea tiparului pe plumb si a reportofonului cu banda, teoreticienii detesta practicienii fiindca isi fac meseria empiric si supus influentelor politice”.

Chiar daca studentilor nu li se spune in facultate cum “merge piata”, ei au la dispozitie, pe Internet, tot ce le trebuie pentru a se informa, spune Ioana Avadani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent. “Prima abilitate a unui jurnalist este curiozitatea, pe asta nu o inveti la scoala”.

Pe langa curiozitate, viitorii jurnalisti si comunicatori vor avea nevoie de mult, mult optimism. “Tot ce pot eu sa fac pana sa ma angajez este sa studiez presa, publicitatea, sa citesc. Stephen King spunea ca ideile nu se cauta, se cunosc. Asta o sa incerc sa fac”, spune Andrei Lupu. “Trebuie sa fiu optimist, ca doar e varsta. Pana sa ma izbesc de chestiile alea inca sunt optimist. Nu ma gandesc ca o sa fiu cel mai mare din parcare, dar nici n-o sa fiu ignorat”.