11 Februarie 2010
Ce planuri are pentru Romania reteaua de comunicare numarul doi in lume
In urma unei fuziuni la nivel international, agentia de comunicare Mmd Romania a devenit Grayling – parte a retelei globale numarul doi ca marime din lume. Ce se schimba pentru biroul din Bucuresti odata cu dimensiunea internationala, intr-un interviu cu Jan Simunek, director regional pentru Europa Centrala si de Est.
In urma cu trei ani, cand reteaua Mmd cu activitati in Europa Centrala si de Est a fost cumparata de grupul Huntsworth, presedintele grupului a anuntat managementul Mmd ca intentioneaza sa consolideze business-ul in mai putine branduri. Asta se intampla dupa o serie de achizitii ale Huntsworth, pe toate continentele. “In ultimii 10 ani, s-au uitat la Asia, Statele Unite, America de Sud, dupa retele de succes. Daca le placea o retea datorita oamenilor, clientilor, veniturilor, atunci inaintau o oferta si, practic, o cumparau. Asta s-a intamplat si cu Mmd in urma cu trei ani”, explica Jan Simunek (foto).
La sfarsitul anului trecut, Huntsworth si-a consolidat portofoliul in patru branduri: Grayling, agentie de consultanta si public affairs, Huntsworth Health, divizia de sanatate la nivel global, Citigate, specializata in consultanta financiara, si The Red Consultancy, divizia creativa a retelei.
Grayling s-a format prin fuziunea retelelor Mmd, Grayling si Trimedia International, carora in decembrie 2009 li s-a adaugat si compania americana Dutko. Noua retea are 70 de birouri in 40 de tari si venituri anuale de 148 milioane dolari, care o plaseaza pe pozitia a doua in topul agentiilor independente de comunicare, dupa Edelman (449 milioane dolari).
Ce se schimba in biroul din Bucuresti odata cu aceasta miscare? “Nu va aduce schimbari imediate pentru operatiunile din Romania”, explica Simunek. “Dar ii ofera o buna oportunitate echipei de aici sa foloseasca o retea mai mare, sa vorbeasca cu consultanti de pe diferite continente despre sectoarele si industriile pe care le acopera, despre clientii din portofoliu”. De asemenea, consultantii romani vor participa la traininguri cu specialisti ai Grayling din orase precum Londra si Bruxelles.
Fuziunea aduce si un plus la capitolul servicii. De exemplu, pe partea de public affairs si lobby, Grayling are un birou specializat la Bruxelles, un bun de care Mmd nu dispunea pana acum. Aproximativ 30% din clientii Grayling Romania apeleaza la serviciile de public affairs. Sunt clienti din sectoarele farma, energie/mediu si IT.
Pe termen mai lung, Simunek se asteapta ca biroul din Romania sa obtina clienti noi, castigati la nivel regional sau global de catre Grayling, in urma marilor licitatii organizate la Londra si New York. In ultimii trei ani, aproximativ 60% din clientii Mmd Romania erau castigati la nivel regional si 40% local. “Dar chiar daca obtineam clientul in regiune, nu devenea automat clientul nostru in Romania. A trebuit sa luptam cam pentru 30% din ei, sa ne impresionam clientii de aici pentru ca decizia era luata local”, explica Simunek.
Business-ul Grayling in Romania
Biroul Grayling din Bucuresti are aproximativ 20 de consultanti in comunicare, impartiti in sase divizii, in functie de industriile in care activeaza clientii agentiei: FMCG, farma/healthcare, energie/mediu, IT, financiar si sectorul public-guvernamental. Agentia este condusa de Jan Simunek, care are atributii de general manager pentru biroul din Romania, desi raspunde si de operatiunile Grayling din Cehia, Slovacia si Bulgaria. Lui Simunek ii raporteaza Ana Dodea, deputy country head, si Cristi Cretan, corporate financial director, fiecare dintre ei fiind responsabil de cate trei divizii ale agentiei.
Agentia are 22 de clienti, dintre care 80% sunt clienti stabili si 20% pe baza de proiecte. Portofoliul include companiile Mars Romania, Discovery Networks, GE Corporate, GE Energy, MOL Romania, Erste BCR, Visa Europe, Groupama, BASF, Cisco, GED si Bursa din Viena.
In 2008, agentia a raportat o cifra de afaceri de 1,3 milioane euro si un profit net de peste 300.000 euro. Deoarece grupul Huntsworth e listat la Bursa din Londra, rezultatele financiare nu sunt facute publice decat cumulat, la nivelul grupului. Simunek spune despre anul 2009 ca agentia din Romania a reusit “sa-si pastreze pozitia pe piata” si nu a concediat pe nimeni.
In 2010, seful Grayling Romania vede in cel mai rau caz o stagnare a cifrei de afaceri, iar in cel mai bun caz, o usoara crestere. Compania vrea sa se dezvolte anul acesta pe zonele de digital PR – unde va folosi si din expertiza retelei Grayling – corporate&public affairs si atragand clienti din alte orase din tara, in afara de Bucuresti.
Romania vs. tarile din regiune: Mai multe oportunitati de new business
Piata de comunicare din Romania a reactionat la criza financiara similar celorlalte tari din regiune, spune Simunek, care in ultimii 14 ani a condus birourile Mmd din Praga, Istanbul, Bratislava si Budapesta, iar acum supravegheaza operatiunile din Romania, Bulgaria, Cehia si Slovacia. Peste tot a scazut numarul proiectelor de PR clasic, de media relations, si a crescut presiunea pe fee-urile agentiilor.
“Daca as face o comparatie cu Romania, in Cehia si Slovacia ne-a fost mai dificil sa gasim clienti noi. Acele piete sunt mici, saturate, nu ai multe oportunitati de new business (…) Aici, de fiecare data cand te uiti pe Internet sau in media tiparita poti vedea cum companiile, investitorii straini, au cate o problema, asa ca depinde ce le oferi si cui te adresezi. Cred ca vor fi mai putine oportunitati anul acesta, dar sper ca vom reusi sa securizam new business”, spune Simunek.
Odata ce Romania va iesi din recesiune, la sfarsitul anului, iar investitorii straini vor reveni in tara, asta va debloca si piata de comunicare, este de parere managerul. “In momentul in care se observa o crestere a investitiilor directe inseamna ca sunt companii care intra, incearca sa cumpere companii romanesti si cauta suport pentru mergers&acquisitions – e nevoie de comunicare atat externa cat si interna. Vor avea nevoie nu numai de harti ale stakeholder-ilor – cu cine trebuie sa vorbeasca – dar si sa primeasca recomandari in legatura cu strategia de comunicare”.
Insa tot mai putini clienti vor cere servicii de media relations, pe care tind sa le internalizeze, optand in schimb pentru consultanta corporate si public affairs, sustine Simunek. “Daca nu aduci valoare adaugata clientului, daca oferi doar serviciile de baza de media relations e tot mai dificil sa supravietuiesti pe piata. Si nu doar in Romania, e multa presiune pe asta in Cehia si Slovacia”.
E nevoie de o “umbrela” pentru specialistii in public affairs
Cat despre zona de lobby si public affairs in Romania, seful Grayling spune ca e nevoie de o educare cat mai rapida a pietei. “Cred ca toate pietele din regiune se lupta cu o problema similara: aceea ca public affairs sunt percepute ca fiind apropiate sau egale cu mituitul. Aceasta perceptie publica ne arata ca public affairs nu e o zona indeajuns de dezvoltata in regiune pentru ca nu e credibila. Cineva trebuie sa puna o umbrela deasupra ei”.
Simunek da exemplul Ungariei si al Cehiei, unde au fost create organizatii independente a profesionistilor in public affairs, care trimit informatii spre piata si seteaza standardele etice ale industriei. Mai degraba decat de o lege a lobby-ului, Romania ar avea nevoie de o astfel de organizatie profesionala.
“Au fost cazuri de coruptie si oamenii zic a, e lobby, si obtii o perceptie negativa. La fel se intampla si cu politicienii, care simt ca e ceva rau. Cred ca primul pas este crearea unui corp independent – o asociatie formata din experti si consultanti, care sa educe propriu-zis piata in legatura cu public affairs. De asta e nevoie cu siguranta pentru a putea cultiva acest sector si oferta de servicii”, conchide managerul.
La sfarsitul anului trecut, Huntsworth si-a consolidat portofoliul in patru branduri: Grayling, agentie de consultanta si public affairs, Huntsworth Health, divizia de sanatate la nivel global, Citigate, specializata in consultanta financiara, si The Red Consultancy, divizia creativa a retelei.
Grayling s-a format prin fuziunea retelelor Mmd, Grayling si Trimedia International, carora in decembrie 2009 li s-a adaugat si compania americana Dutko. Noua retea are 70 de birouri in 40 de tari si venituri anuale de 148 milioane dolari, care o plaseaza pe pozitia a doua in topul agentiilor independente de comunicare, dupa Edelman (449 milioane dolari).
Ce se schimba in biroul din Bucuresti odata cu aceasta miscare? “Nu va aduce schimbari imediate pentru operatiunile din Romania”, explica Simunek. “Dar ii ofera o buna oportunitate echipei de aici sa foloseasca o retea mai mare, sa vorbeasca cu consultanti de pe diferite continente despre sectoarele si industriile pe care le acopera, despre clientii din portofoliu”. De asemenea, consultantii romani vor participa la traininguri cu specialisti ai Grayling din orase precum Londra si Bruxelles.
Fuziunea aduce si un plus la capitolul servicii. De exemplu, pe partea de public affairs si lobby, Grayling are un birou specializat la Bruxelles, un bun de care Mmd nu dispunea pana acum. Aproximativ 30% din clientii Grayling Romania apeleaza la serviciile de public affairs. Sunt clienti din sectoarele farma, energie/mediu si IT.
Pe termen mai lung, Simunek se asteapta ca biroul din Romania sa obtina clienti noi, castigati la nivel regional sau global de catre Grayling, in urma marilor licitatii organizate la Londra si New York. In ultimii trei ani, aproximativ 60% din clientii Mmd Romania erau castigati la nivel regional si 40% local. “Dar chiar daca obtineam clientul in regiune, nu devenea automat clientul nostru in Romania. A trebuit sa luptam cam pentru 30% din ei, sa ne impresionam clientii de aici pentru ca decizia era luata local”, explica Simunek.
Business-ul Grayling in Romania
Biroul Grayling din Bucuresti are aproximativ 20 de consultanti in comunicare, impartiti in sase divizii, in functie de industriile in care activeaza clientii agentiei: FMCG, farma/healthcare, energie/mediu, IT, financiar si sectorul public-guvernamental. Agentia este condusa de Jan Simunek, care are atributii de general manager pentru biroul din Romania, desi raspunde si de operatiunile Grayling din Cehia, Slovacia si Bulgaria. Lui Simunek ii raporteaza Ana Dodea, deputy country head, si Cristi Cretan, corporate financial director, fiecare dintre ei fiind responsabil de cate trei divizii ale agentiei.
Agentia are 22 de clienti, dintre care 80% sunt clienti stabili si 20% pe baza de proiecte. Portofoliul include companiile Mars Romania, Discovery Networks, GE Corporate, GE Energy, MOL Romania, Erste BCR, Visa Europe, Groupama, BASF, Cisco, GED si Bursa din Viena.
In 2008, agentia a raportat o cifra de afaceri de 1,3 milioane euro si un profit net de peste 300.000 euro. Deoarece grupul Huntsworth e listat la Bursa din Londra, rezultatele financiare nu sunt facute publice decat cumulat, la nivelul grupului. Simunek spune despre anul 2009 ca agentia din Romania a reusit “sa-si pastreze pozitia pe piata” si nu a concediat pe nimeni.
In 2010, seful Grayling Romania vede in cel mai rau caz o stagnare a cifrei de afaceri, iar in cel mai bun caz, o usoara crestere. Compania vrea sa se dezvolte anul acesta pe zonele de digital PR – unde va folosi si din expertiza retelei Grayling – corporate&public affairs si atragand clienti din alte orase din tara, in afara de Bucuresti.
Romania vs. tarile din regiune: Mai multe oportunitati de new business
Piata de comunicare din Romania a reactionat la criza financiara similar celorlalte tari din regiune, spune Simunek, care in ultimii 14 ani a condus birourile Mmd din Praga, Istanbul, Bratislava si Budapesta, iar acum supravegheaza operatiunile din Romania, Bulgaria, Cehia si Slovacia. Peste tot a scazut numarul proiectelor de PR clasic, de media relations, si a crescut presiunea pe fee-urile agentiilor.
“Daca as face o comparatie cu Romania, in Cehia si Slovacia ne-a fost mai dificil sa gasim clienti noi. Acele piete sunt mici, saturate, nu ai multe oportunitati de new business (…) Aici, de fiecare data cand te uiti pe Internet sau in media tiparita poti vedea cum companiile, investitorii straini, au cate o problema, asa ca depinde ce le oferi si cui te adresezi. Cred ca vor fi mai putine oportunitati anul acesta, dar sper ca vom reusi sa securizam new business”, spune Simunek.
Odata ce Romania va iesi din recesiune, la sfarsitul anului, iar investitorii straini vor reveni in tara, asta va debloca si piata de comunicare, este de parere managerul. “In momentul in care se observa o crestere a investitiilor directe inseamna ca sunt companii care intra, incearca sa cumpere companii romanesti si cauta suport pentru mergers&acquisitions – e nevoie de comunicare atat externa cat si interna. Vor avea nevoie nu numai de harti ale stakeholder-ilor – cu cine trebuie sa vorbeasca – dar si sa primeasca recomandari in legatura cu strategia de comunicare”.
Insa tot mai putini clienti vor cere servicii de media relations, pe care tind sa le internalizeze, optand in schimb pentru consultanta corporate si public affairs, sustine Simunek. “Daca nu aduci valoare adaugata clientului, daca oferi doar serviciile de baza de media relations e tot mai dificil sa supravietuiesti pe piata. Si nu doar in Romania, e multa presiune pe asta in Cehia si Slovacia”.
E nevoie de o “umbrela” pentru specialistii in public affairs
Cat despre zona de lobby si public affairs in Romania, seful Grayling spune ca e nevoie de o educare cat mai rapida a pietei. “Cred ca toate pietele din regiune se lupta cu o problema similara: aceea ca public affairs sunt percepute ca fiind apropiate sau egale cu mituitul. Aceasta perceptie publica ne arata ca public affairs nu e o zona indeajuns de dezvoltata in regiune pentru ca nu e credibila. Cineva trebuie sa puna o umbrela deasupra ei”.
Simunek da exemplul Ungariei si al Cehiei, unde au fost create organizatii independente a profesionistilor in public affairs, care trimit informatii spre piata si seteaza standardele etice ale industriei. Mai degraba decat de o lege a lobby-ului, Romania ar avea nevoie de o astfel de organizatie profesionala.
“Au fost cazuri de coruptie si oamenii zic a, e lobby, si obtii o perceptie negativa. La fel se intampla si cu politicienii, care simt ca e ceva rau. Cred ca primul pas este crearea unui corp independent – o asociatie formata din experti si consultanti, care sa educe propriu-zis piata in legatura cu public affairs. De asta e nevoie cu siguranta pentru a putea cultiva acest sector si oferta de servicii”, conchide managerul.