15 Aprilie 2010
Ce ar trebui sa ne transmita filmul Kapitalism, cu Patriciu, Voiculescu si Becali?
Filmul-documentar “Kapitalism – Reteta noastra secreta”, in care joaca milionari romani precum Dinu Patriciu, Dan Vociulescu si Ioan Niculae, intra in cinematografe pe 23 aprilie. Citeste un interviu acordat Wall-Street de catre Alexandru Solomon, regizorul peliculei.
Dan Voiculescu care vorbeste din fata propriului sau portret (primul dintr-o viitoare galerie de familie, pe modelul regilor Frantei); Ioan Niculae care intreaba cati oameni sunt pe santier, “cu chinezi, cu bulgari, cu tot”; sau Gigi Becali, care se plimba prin Parlamentul European, pe fundal de Beethoven cantat la frunza, sunt cateva dintre momentele care transforma in comedie un documentar cu subiect greu: capitalismul in Romania.
Pentru a-l realiza, regizorul Alexandru Solomon a filmat peste 60 de ore alaturi de cei 7 milionari romani, protagonisti ai filmului (Dinu Patriciu, George Becali, George Copos, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Padure si Dan Voiculescu). A cerut acces la peste 30 de magnati, insa unii l-au refuzat – printre care Sorin Ovidiu Vantu, care a motivat ca nu este pregatit. A alternat interviurile cu imagini arhicunoscute din arhivele televiziunilor de stiri, care anuntau intentii de anchetare (niciodata finalizate) a milionarilor romani si momente-cheie precum caderea FNI-ului sau vanzarea Rompetrol. La toate se adauga o vizita imaginara a lui Ceausescu – “un fel de extraterestru care a picat in lumea noastra, un privitor care stie lucruri si cu care avem o legatura”.
Wall-Street: Cum ati ajuns la aceasta varianta a documentarului? Ati pornit de la «vreau sa fac un film cu milionarii romani» sau de la «vreau sa fac un film despre capitalism, cum il pot ilustra»?
Alexandru Solomon: Am vrut sa fac un film despre stadiul in care se afla capitalismul si democratia in Romania prin aceasta galerie de portrete, prin ochii lor. De obicei, cand se fac filme despre capitalism se vorbeste cu oameni necajiti, amarati, de la baza scarii. Eu am vrut sa ma duc pe perspectiva inversa, de sus in jos.
Wall-Street: Cum ati ajuns la lista scurta de “actori”?
Alexandru Solomon: Am incercat sa cunosc cat mai multi. Unii m-au refuzat din start, altii m-au abandonat pe parcurs, cu altii n-am mai insistat eu pentru ca mi-am dat seama ca se repeta de fapt tipologiile si ce au de spus oamenii respectivi. A fost o sita prin care s-au cernut din diverse motive.
Wall-Street: I-ati ales exclusiv dupa criteriul averii?
Alexandru Solomon: Evident ca m-am dus spre cei mai bogati, m-am dus spre oameni care sa fie nascuti in diverse generatii – sunt oameni nascuti in ’46, cum e Dan Voiculescu, si cred ca cel mai tanar e Dan Diaconescu. Si am vrut sa fie oameni care lucreaza in domenii diferite, care au biografii diferite si care nu se repeta ca experienta.
Wall-Street: Spuneati ca ati observat cateva tipologii care se repeta. Care sunt ele? Ce puncte comune ii leaga?
Ceea ce ma interesa insa pe mine este daca exista cumva aceasta reteta secreta comuna tuturor si daca au trebuit fiecare sa faca fata acelorasi obstacole. Si asta cred ca reiese din film. Chiar si cei care nu sunt in film cred ca se vor regasi nu in persoanele respective, ci in felul in care au trebuit sa lucreze.
Wall-Street: Ei reprezinta totusi o categorie aparte a capitalistilor. In zona cealalta, a oamenilor de business mai putin cunoscuti – manageri de multinationala sau bancheri – de ce n-ati intrat?
Alexandru Solomon: Povestea multinationalelor e o poveste aparte. Am studiat un pic cum s-a intamplat instalarea multinationalelor in Romania, dar mi-am dat seama ca e cu totul alt unghi. Filmul ar fi plecat in doua directii complet diferite. In film nu poti sa ai sapte povesti, trebuie sa te restrangi la una singura.
Wall-Street: Ce a presupus realizarea filmului? Ati spus ca ati lucrat cu jurnalisti de investigatie, cu economisti.
Alexandru Solomon: Da. Am avut discutii cu tot felul de oameni care sunt fie economisti, fie sociologi, fie jurnalisti. Pentru ca eu nu sunt de formatie economist, trebuia sa inteleg cum s-au petrecut lucrurile. Citind in ziare nu-i totdeauna clar.
Wall-Street: Care va doriti sa fie mesajul pe care sa-l desprinda publicul din film?
Alexandru Solomon: Eu cred ca filmul se adreseaza nu unei singure categorii ci unui evantai foarte larg pentru ca exista in primul rand acest numitor comun care e viata noastra in Romania si in care ne ciocnim de lucruri de care pana la urma se ciocnesc si milionarii. Si cred ca fiecare categorie isi va lua ce vrea din film.
Eu nu imi imaginez ca un film poate sa schimbe o lume, nici macar o tara. Dar cred ca oamenii trebuie sa mediteze la ce s-a intamplat in acesti 20 de ani, sa faca fiecare prin puterile lui ce poate sa indrepte lucrurile.
Wall-Street: Care a fost bugetul filmului?
Alexandru Solomon: Bugetul a fost de 400.000 euro, din diverse surse: Centrul National al Cinematografiei din Romania, omologul lui din Franta, televiziunea Arte, programul media al Uniunii Europene, o televiziune belgiana publica, TVR si HBO Romania.
Wall-Street: Veti avea parteneri pentru promovarea lui? Ati vorbit cu companii, cu branduri?
Alexandru Solomon: Da. Campania de promovare e sustinuta de Adevarul si de Adevarul de Seara, sunt parteneri media destul de multi. N-avem finantatori, nu sunt branduri care s-au asociat. Si cred ca si asta e de inteles, pentru ca subiectul filmului e delicat.
Wall-Street: Si nici nu veti avea?
Alexandru Solomon: Am incercat si oricum acum e tarziu, mai e o saptamana pana la premiera, filmul intra pe ecrane pe 23 aprilie.
Wall-Street: Cati spectatori va asteptati sa vina la cinema?
Alexandru Solomon: E greu de zis. Pe de o parte, sigur ca e un expriement sa dai un documentar la cinema in Romania, am mai incercat-o cu “Razboi pe calea undelor” si cu “Marele jaf”. In ultima vreme insa vad ca lumea a inceput sa mearga la cinema cu ceva mai multa frecventa, asa ca sper ca lumea sa mearga sa-l vada.
Wall-Street: Aveti o estimare de incasari?
Wall-Street: Spuneati ca filmul e si despre televiziune, asa cum “Razboi pe calea undelor” a fost un film despre radio. Ce vreti sa transmiteti prin simbolul televiziunii, pe care il regasim foarte des in film?
Alexandru Solomon: Cred ca oamenii care sunt in film au o relatie cu media si cu televiziunea – fie sunt patroni, fie sunt protagonisti ai unor emisiuni aproape zilnice. Televiziunea e pentru mine, in filmul asta, lucrul care s-a schimbat cel mai vizibil in astia 20 de ani. S-au schimbat destule lucruri, dar televiziunea e cea mai vizibila schimbare in viata noastra si e si un urias mijloc de manipulare si de profit. Si de aia am tinut sa fie Dan Diaconescu in film.
Wall-Street: Dupa aceste trei filme (“Marele jaf comunist”, “Razboi pe calea undelor” si “Kapitalism – Reteta noastra secreta”), care vorbesc despre romani si despre comunism intr-o anumita progresie temporala, ati terminat cu subiectul asta?
Alexandru Solomon: Nu stiu ce voi face mai departe.
Wall-Street: L-ati folosit pe Ceausescu ca si personaj in acest film. In ce masura e el un carlig pentru telespectatorii straini?
Alexandru Solomon: Nu l-am gandit asa, ci ca pe un fel de extraterestru care a picat in lumea noastra si care o sa dea o nota semifantezista filmului, o sa dea un soi de distanta. E ca si cum ai aduce un privitor din afara in viata ta de zi cu zi, dar e un privitor care stie lucruri si cu care ai o legatura.
Pentru a-l realiza, regizorul Alexandru Solomon a filmat peste 60 de ore alaturi de cei 7 milionari romani, protagonisti ai filmului (Dinu Patriciu, George Becali, George Copos, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Padure si Dan Voiculescu). A cerut acces la peste 30 de magnati, insa unii l-au refuzat – printre care Sorin Ovidiu Vantu, care a motivat ca nu este pregatit. A alternat interviurile cu imagini arhicunoscute din arhivele televiziunilor de stiri, care anuntau intentii de anchetare (niciodata finalizate) a milionarilor romani si momente-cheie precum caderea FNI-ului sau vanzarea Rompetrol. La toate se adauga o vizita imaginara a lui Ceausescu – “un fel de extraterestru care a picat in lumea noastra, un privitor care stie lucruri si cu care avem o legatura”.
Wall-Street: Cum ati ajuns la aceasta varianta a documentarului? Ati pornit de la «vreau sa fac un film cu milionarii romani» sau de la «vreau sa fac un film despre capitalism, cum il pot ilustra»?
Alexandru Solomon: Am vrut sa fac un film despre stadiul in care se afla capitalismul si democratia in Romania prin aceasta galerie de portrete, prin ochii lor. De obicei, cand se fac filme despre capitalism se vorbeste cu oameni necajiti, amarati, de la baza scarii. Eu am vrut sa ma duc pe perspectiva inversa, de sus in jos.
Wall-Street: Cum ati ajuns la lista scurta de “actori”?
Alexandru Solomon: Am incercat sa cunosc cat mai multi. Unii m-au refuzat din start, altii m-au abandonat pe parcurs, cu altii n-am mai insistat eu pentru ca mi-am dat seama ca se repeta de fapt tipologiile si ce au de spus oamenii respectivi. A fost o sita prin care s-au cernut din diverse motive.
Wall-Street: I-ati ales exclusiv dupa criteriul averii?
Alexandru Solomon: Evident ca m-am dus spre cei mai bogati, m-am dus spre oameni care sa fie nascuti in diverse generatii – sunt oameni nascuti in ’46, cum e Dan Voiculescu, si cred ca cel mai tanar e Dan Diaconescu. Si am vrut sa fie oameni care lucreaza in domenii diferite, care au biografii diferite si care nu se repeta ca experienta.
Wall-Street: Spuneati ca ati observat cateva tipologii care se repeta. Care sunt ele? Ce puncte comune ii leaga?
Ceea ce ma interesa insa pe mine este daca exista cumva aceasta reteta secreta comuna tuturor si daca au trebuit fiecare sa faca fata acelorasi obstacole. Si asta cred ca reiese din film. Chiar si cei care nu sunt in film cred ca se vor regasi nu in persoanele respective, ci in felul in care au trebuit sa lucreze.
Wall-Street: Ei reprezinta totusi o categorie aparte a capitalistilor. In zona cealalta, a oamenilor de business mai putin cunoscuti – manageri de multinationala sau bancheri – de ce n-ati intrat?
Alexandru Solomon: Povestea multinationalelor e o poveste aparte. Am studiat un pic cum s-a intamplat instalarea multinationalelor in Romania, dar mi-am dat seama ca e cu totul alt unghi. Filmul ar fi plecat in doua directii complet diferite. In film nu poti sa ai sapte povesti, trebuie sa te restrangi la una singura.
Wall-Street: Ce a presupus realizarea filmului? Ati spus ca ati lucrat cu jurnalisti de investigatie, cu economisti.
Alexandru Solomon: Da. Am avut discutii cu tot felul de oameni care sunt fie economisti, fie sociologi, fie jurnalisti. Pentru ca eu nu sunt de formatie economist, trebuia sa inteleg cum s-au petrecut lucrurile. Citind in ziare nu-i totdeauna clar.
Wall-Street: Care va doriti sa fie mesajul pe care sa-l desprinda publicul din film?
Alexandru Solomon: Eu cred ca filmul se adreseaza nu unei singure categorii ci unui evantai foarte larg pentru ca exista in primul rand acest numitor comun care e viata noastra in Romania si in care ne ciocnim de lucruri de care pana la urma se ciocnesc si milionarii. Si cred ca fiecare categorie isi va lua ce vrea din film.
Eu nu imi imaginez ca un film poate sa schimbe o lume, nici macar o tara. Dar cred ca oamenii trebuie sa mediteze la ce s-a intamplat in acesti 20 de ani, sa faca fiecare prin puterile lui ce poate sa indrepte lucrurile.
Wall-Street: Care a fost bugetul filmului?
Alexandru Solomon: Bugetul a fost de 400.000 euro, din diverse surse: Centrul National al Cinematografiei din Romania, omologul lui din Franta, televiziunea Arte, programul media al Uniunii Europene, o televiziune belgiana publica, TVR si HBO Romania.
Wall-Street: Veti avea parteneri pentru promovarea lui? Ati vorbit cu companii, cu branduri?
Alexandru Solomon: Da. Campania de promovare e sustinuta de Adevarul si de Adevarul de Seara, sunt parteneri media destul de multi. N-avem finantatori, nu sunt branduri care s-au asociat. Si cred ca si asta e de inteles, pentru ca subiectul filmului e delicat.
Wall-Street: Si nici nu veti avea?
Alexandru Solomon: Am incercat si oricum acum e tarziu, mai e o saptamana pana la premiera, filmul intra pe ecrane pe 23 aprilie.
Wall-Street: Cati spectatori va asteptati sa vina la cinema?
Alexandru Solomon: E greu de zis. Pe de o parte, sigur ca e un expriement sa dai un documentar la cinema in Romania, am mai incercat-o cu “Razboi pe calea undelor” si cu “Marele jaf”. In ultima vreme insa vad ca lumea a inceput sa mearga la cinema cu ceva mai multa frecventa, asa ca sper ca lumea sa mearga sa-l vada.
Wall-Street: Aveti o estimare de incasari?
Wall-Street: Spuneati ca filmul e si despre televiziune, asa cum “Razboi pe calea undelor” a fost un film despre radio. Ce vreti sa transmiteti prin simbolul televiziunii, pe care il regasim foarte des in film?
Alexandru Solomon: Cred ca oamenii care sunt in film au o relatie cu media si cu televiziunea – fie sunt patroni, fie sunt protagonisti ai unor emisiuni aproape zilnice. Televiziunea e pentru mine, in filmul asta, lucrul care s-a schimbat cel mai vizibil in astia 20 de ani. S-au schimbat destule lucruri, dar televiziunea e cea mai vizibila schimbare in viata noastra si e si un urias mijloc de manipulare si de profit. Si de aia am tinut sa fie Dan Diaconescu in film.
Wall-Street: Dupa aceste trei filme (“Marele jaf comunist”, “Razboi pe calea undelor” si “Kapitalism – Reteta noastra secreta”), care vorbesc despre romani si despre comunism intr-o anumita progresie temporala, ati terminat cu subiectul asta?
Alexandru Solomon: Nu stiu ce voi face mai departe.
Wall-Street: L-ati folosit pe Ceausescu ca si personaj in acest film. In ce masura e el un carlig pentru telespectatorii straini?
Alexandru Solomon: Nu l-am gandit asa, ci ca pe un fel de extraterestru care a picat in lumea noastra si care o sa dea o nota semifantezista filmului, o sa dea un soi de distanta. E ca si cum ai aduce un privitor din afara in viata ta de zi cu zi, dar e un privitor care stie lucruri si cu care ai o legatura.