Modelul american: 'roiuri' de consultanti
Planuri de business pe trei ani, cu focus pe consumatori
Mediul de business romanesc, umflat si sarac in competente
De la management la consultanta
Piata de consultanta romaneasca, 400 milioane euro in 2008
2 / 6

Planuri de business pe trei ani, cu focus pe consumatori

Structura retelei este unul dintre motivele pentru care Paul Markovits (foto) a decis sa i se alature, celalalt motiv fiind calitatea oamenilor din The Network. “Este o structura informala care aduna, de la fiecare dintre noi, peste 100 de ani de experienta in multinationale. Aduce expertiza si o face accesibila intr-un model de business neincarcat de costuri suplimentare”, spune Markovits.

Astfel ca, in timp ce filialele romanesti ale Roland Berger, McKinsey si Accenture isi aleg clientii din randul companiilor foarte mari, The Network se adreseaza segmentului de mijloc – companii cu cifre de afaceri de sapte si opt zerouri. Printre clientii actuali ai retelei (cei care nu au cerut confidentialitate) se numara Agricover, Agricola International si Prodal, cu brandurile Stalinskaya si Wembley. In primele opt luni de activitate, The Network a rulat bugete de peste 100.000 de euro.

Pe langa managerii amintiti mai sus, The Network include, la un al doilea nivel, zece oameni mai putin cunoscuti in piata dar specializati pe diferite domenii. Reteaua ofera astfel consultanta pentru toate zonele de business, pornind de la strategie de marketing la organizatie, vanzari, distributie sau financiar.

“Vectorul principal este planificarea strategica de business, avand varf de lance marketingul strategic. Plecand de la asta generam un plan strategic, pe o perioada de trei pana la cinci ani. Apoi identificam oportunitati pe functiuni. Asa muncim la ora actuala”, explica Margasoiu.

Centrarea planificarii pe elemente de marketing e rar intalnita in Romania, sustine consultantul. Daca cele mai vechi modele de business ale lui Philip Kotler aveau in centru consumatorul, apoi marketingul, urmat de celelalte discipline, companiile romanesti fac lucrurile pe dos. “Sunt si exceptii, companii foarte bune pe piata. Si pot sa mentionez aici: Albalact, Murfatlar, in zona de foods – Salam Salonta, Matache Macelaru’. Sunt companii care simt lucrurile astea si se vad rezultatele.

Insa exista companii romanesti care sunt blocate pur si simplu si pierd cota de piata, devin mai putin profitabile fiindca traiesc aceasta paradigma a statului cu spatele catre client. El este ultimul, cea mai putin importanta veriga”.

Inapoi la articol

Setari Cookie-uri