Acceptarea de beneficii de la surse, o practica normala in Romania
Beneficiile financiare directe sau indirecte oferite jurnalistilor sunt considerate o practica normala (3,13 puncte din 5), spun atat jurnalistii, cat si PR-istii chestionati in cadrul studiului “Media Transparency in Romania”, realizat de Universitatea din Oklahoma si Institutul de Relatii Publice din Statele Unite, in colaborare cu ONG-uri de media din Romania.Cu toate acestea, incasarea de bani sau beneficii de la companii sau politicieni este considerata in mai mica masura o practica profesionala (2,53 puncte), si cu atat mai putin una etica (2,24 puncte).
Principalele influente asupra media din Romania provin din partea patronatului, a mediului politic si a administratiei locale. Prin comparatie, in Polonia jurnalistii resimt cele mai multe presiuni din partea guvernantilor, dupa care din cea a advertiserilor si a patronatului.
Cele mai multe advertoriale nemarcate apar in ziarele si revistele locale din Romania, considera PR-istii si jurnalistii chestionati. Iar influenta departamentului de publicitate asupra celui editorial se resimte cel mai puternic la revistele si televiziunile nationale.
Jurnalistii cred ca meseria de PR nu este practicata cu suficient profesionalism in Romania (2,6 puncte din 5), in timp ce PR-istii au alta parere (3,17 din 5). Cat despre jurnalism, atat PR-istii cat si jurnalistii au cazut de acord asupra nivelului de profesionalism din breasla (2,83, respectiv 2,84).
“Acesta este standardul pietei. N-o sa va impuna nimeni un alt standard. Voi alegeti cum o s-o faceti”, a spus Dr. Katerina Tsetsura (foto), de la Universitatea din Oklahoma, cea care a prezentat studiul.
Potrivit Ioanei Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), studiul nu are o conotatie pozitiva sau negativa, ci prezinta doar niste date despre relatia dintre PR-isti si jurnalisti si problemele etice pe care aceasta o presupune.
“Din discutiile pe care le-am purtat in ultimul an, jurnalistii percep profesionalizarea zonei de PR ca pe un lucru rau. Din punctul lor de vedere, un PR bun este o bariera in calea aflarii informatiilor. Aceasta perceptie este valabila mai putin la nivelul de business, cat mai ales la institutiile publice”, a spus Avadani. “Un PR bun la o primarie este moartea investigatiei”.
Robert Turcescu: Fenomenul PR-ului pe bani a luat amploare de la inceputul crizei
Jurnalistul Robert Turcescu este de parere ca studiile au o relevanta redusa atata timp cat spatiul comunicarii este populat de persoane care, sub titulatura de oameni de PR, sunt folositi exclusiv in beneficiul imaginii cate unui primar, parlamentar sau presedinte de consiliu judetean. “Jobul sau este sa-i gestioneze aparitiile in public, care ii sunt apoi evaluate cantitativ, nu calitativ. «Doar in doua ziare am aparut? Pentru ce le-am dat cafele? De ce nu sunt la TV?»”, a spus el.Astfel de personaje au rolul de a negocia cu jurnalistii, oferindu-le bani, contracte de publicitate pentru institutia de presa la care lucreaza sau, in unele cazuri, contracte incheiate direct cu firma pe care o detine respectivul jurnalist. Ei nu fac decat sa strice reputatia profesiei de PR, sa anuleze standardele etice, asa cum fac si “spagarii sau indivizii intorsi in presa dupa luni de suferinta pe langa vreun ministru si pretind sa fie din nou numiti jurnalisti”.
Turcescu crede ca acest fenomen a luat amploare de cand a inceput criza si se va agrava in perioada urmatoare. “Jurnalistul a simtit ca i s-a redus salariul si incepe sa spuna «Asta e, e o perioada grea». Din nefericire, nu se pune atat de acut problema ca o astfel de chestiune aduce atingere unor valori pe care jurnalismul le fixeaza undeva”.
Katerina Tsetsura a precizat ca fenomenul coruptiei in presa si PR este prezent in intreaga lume, insa felul in care acesta este gestionat difera de la tara la tara. Profesoara a dat exemplul Rusiei, unde lumea se complace in aceasta situatie si nu actioneaza. Pe de alta parte, comunicatorii din Polonia si Ucraina s-au mobilizat in asociatii profesionale, au inceput sa promoveze bunii profesionisti, i-au identificat pe cei care incalca regulile etice si au publicat o lista cu acestia – atat jurnalisti cat si PR-isti.
“Lista e publica, creste mereu. Toata lumea stie despre ei, ii evita si nu mai are incredere in ei”, explica Tsetsura. "Depinde de voi daca vreti sa faceti asta".
"Daca nu poti face investigatie din cauza PR-istului, esti un jurnalist prost"
Mihai Coman (foto), decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii din Bucuresti, considera ca prezenta unui PR nu constituie un pretext pentru ca jurnalistul sa nu poata face o investigatie. De asemenea, PR-istii care blocheaza accesul jurnalistilor la informatie, sunt, la randul lor, “prosti”.La acest fenomen contribuie si educatia de slaba calitate, oferita de “fabricile de diplome”, a spus decanul, care considera ca in urmatorii ani va avea loc un proces de “spalare” a diplomelor care nu sunt bine vazute cu ajutorul unor mastere scumpe.
Coman mai crede ca un studiu precum cel al Universitatii din Oklahoma, realizat pe baza raspunsurilor a 66 de jurnalisti si 127 de jurnalisti, este irelevant. “Riscam sa avem un plan al discursului si unul al realitatii. Si riscam sa intram in ceea ce noi cunoastem ca fiind un «dublu discurs». Un tip de discurs care a fost foarte popular inainte de ’89”.
Dr. Horst Avenarius, Fondator si Presedinte de onoare al Consiliului German de Etica in PR si fost director de comunicare BMW Germania, este de parere ca problema coruptiei poate fi remediata daca apar cazuri de transparenta totala din partea PR-istilor.
“Daca esti reprezentantul unei companii, trebuie sa-ti exprimi clar intentiile. Onestitatea in legatura cu intentiile noastre este la fel de importanta ca onestitatea in legatura cu actiunile noastre si cu informatiile pe care le furnizam”, a spus Avenarius.
Meseria jurnalistului, vanduta ca bonus pentru publicitate
Liana Ganea (foto), coordonator de programe la Agentia Nationala de Monitorizare a Presei, a prezentat cateva cazuri problematice din punctul de vedere al eticii, in relatia PRisti-jurnalisti. Telefoanele mobile oferite de Danone si de postul Romantica jurnalistilor; stirile cumparate vara aceasta de catre EximBank; interviurile cu Elena Udrea si cu Mircea Geoana care au aparut, in forma identica, in mai multe publicatii locale in aceeasi zi, fara sa fie marcate ca advertoriale; campania Toshiba, care a implicat explodarea laptopului lui Mircea Badea in direct, ca si cand ar fi fost intamplator.Si participantii din sala au impartasit din experientele lor in care etica a fost sacrificata. Astfel, un PR al unei case de avocatura a spus ca, atunci cand a incercat sa furnizeze presei informatii despre compania pe care o reprezinta, “doua ziare importante si o televiziune de nisa, de business” i-au cerut bani pentru a-i prezenta informatia.
“La televiziunea de business emisiunea inca functioneaza, iar jurnalistul este om de marketing pentru o societate”, a precizat ea.
O PR-ista din domeniul asigurarilor a fost surpinsa sa afle ca articolele jurnalistilor se dau ca bonus celor care cumpara publicitate in ziar. “Daca iei x machete, primesti unul, doua, cinci articole gratis. Nu imi dau seama cum se intampla lucrurile in acel trust de presa, daca meseria jurnalistului e vanduta ca bonus la publicitate”
Potrivit Katerinei Tsetsura, aceste probleme pot fi privite prin prisma a trei niveluri de transparenta: primul nivel, de la individ la individ; cel de-al doilea nivel, al relatiilor intraorganizationale – cand departamenul de vanzari pune presiune pe cel editorial; al treilea nivel, al relatiilor interorganizationale, cand deciziile sunt luate de catre patronii companiilor si ai institutiilor de presa.
“Conteaza cum iti educi clientul, ca om de PR. CEO-ul e inima problemei”, a spus Tsetsura.
Lista de solutii
Mugurel Radulescu, Coca-Cola Hellenic Romania: Sa ne ducem la baza. Trebuie sa fii in primul rand profesionist pe domeniul pe care activezi, atat ca jurnalist cat si ca PR. Doar astfel poti sa intelegi – sa fii critic.Katerina Tsetsura, Univ. Of Oklahoma: Sa faceti o asociatie profesionala a PR-istilor si sa protestati. Ucraina si Polonia au facut asta si au reusit, intr-o anumita masura.
Educatie, discutii de ambele parti. Cu cat vorbim mai mult si vedem exemple, cu atat putem schimba.
Manuela Preoteasa, Hotnews.ro: Apelati la organizatii media, care sunt sigura ca va vor sprijini in modul care trebuie.
Ioana Avadani, CJI: Media literacy - educarea publicului la a citi presa. In Germania e o institutie cu 800 de oameni care invata copiii din scoli.
Liana Ganea, AMP: Discutii intre asociatii. Lucram la un mecanism de autoreglementare unic la nivelul presei.
Horst Avenarius (foto), Consiliul German de Etica in PR: Publicati discutia, e relevanta in ambele directii. Sa apelam la media pentru a face reporting despre aceasta discutie. Dedicati 10 pagini numai acestui tip de discutie.
Mihai Coman, FJSC: Eu de 20 de ani aud cu tristete acelasi ecou dinspre profesie: nu mergeti la facultate, ca va-nvata doar teorie. Acolo unde nu este teorie nu este reflectie critica, nu este constiinta de sine, nu este nici etica.
Luca Niculescu, RFI Romania: Cred ca daca exista cateva minti care se gandesc la asta si se lupta sa o puna in practica, peste 10 ani nu vom mai vorbi despre acelasi lucru.
Dana Deac, TVR1: Cioran: Totul a esuat in aceasta tara. Asta e singura sa originalitate.
