Declinul
Cu doar cinci ani in urma, Cristian Tudor Popescu pleca de la Adevarul si infiinta, impreuna cu alti 80 de ziaristi entuziasti si cu Mircea Dinescu, un nou nume pe piata presei scrise: ziarul Gandul. Acum, la 54 de ani, jurnalistul vede ca pe un proces implacabil declinul ziarului pe care l-a fondat si al celor asemenea lui. “Pentru presa tiparita nu se poate face nimic, decat sa i se intarzie decesul. De fapt, o agonie lunga. N-o sa dispara presa scrisa, dar o sa devina marginala, echivalentul filateliei”, a spus Cristian Tudor Popescu (foto) pentru Wall-Street.In ultimele saptamani, odata cu inchiderea ziarelor Cotidianul, Business Standard, Ziua si Gardianul, moartea presei scrise a devenit unul dintre principalele subiecte pe agenda publica, fixata tot de jurnalisti. Scaderea numarului de cititori si a bugetelor de publicitate, migrarea spre online, indepartarea de public si greselile de management (toate cele patru ziare sunt legate, prin actionariat, de numele lui Sorin Ovidiu Vantu – SOV: Voi renunta definitiv la print, merg doar pe media electronica) se numara printre factorii care ar matura, in cativa ani, toate ziarele de tarabele romanesti.
“Netul este singura solutie. Dar nu e o simpla transplantare a ziarului de pe hartie pe net. E alt gen de gazetarie, alt gen de ziarist, alt gen de cititor, de consumator”, spune Popescu. Potrivit jurnalistului, cititorii de ziare tiparite sunt oameni batrani, care vor iesi pe rand din scena, pe cale biologica. Le va urma o generatie de cititori “crescuti cu laptopul”, care nu vor mai avea notiunea cititului unui ziar dimineata, la cafea. Cat despre jurnalisti, prioritatile acestora se vor schimba: de la talentul “condeiului” la viteza de reactie si capacitatea de selectie a informatiilor.
Este un proces istoric inevitabil, noteaza editorialistul de la Gandul, ale carui texte iau acum, pe net, pana la 70.000 de vizualizari, in timp ce tirajul ziarului tiparit nu depaseste 15.000 de exemplare. Jurnalismul migreaza de la un suport la altul, asa cum a facut-o de-a lungul timpului trecand de la presa scrisa, la cinematografie, la radio si televiziune.
Publicatia The Economist vorbeste si ea despre o criza mai veche in industria ziarelor: 1845, anul in care s-a inventat telegraful. Viteza acestuia de transmitere a informatiei prevestea pe atunci moartea ziarelor, care obtineau informatiile prin vapoare si porumbei calatori. Companiile de telegraf ar fi urmat sa transmita toate informatiile in timp real, devenind institutii de presa. Companiile de telegraf nu aveau insa jurnalisti. Astfel ca tot ziarele au folosit noua tehnologie, s-au aliat si au infiintat agentiile de presa. Iar nevoia de a condensa esenta informatiei in cateva randuri pentru a fi transmise prin telegraf a dat nastere unui mod de a scrie: stirea in piramida inversata.
Sursa foto: Paul Buciuta/Agerpres Foto
Greselile
Un alt reprezentat al generatiei presei tiparite, Ion Cristoiu (foto), se arata mai optimist. Disparitia unor ziare este benefica, spune el, deoarece va pune in sfarsit presa in situatia de a se descurca in parametrii economiei de piata. “Cred ca pana acum, mai ales in ultimul an, presa a trait fara constiinta faptului ca la un moment dat vine si nota de plata a cheltuielilor. Cei care lucreaza in presa, de la corector sau simplul reporter pana la directorul unei publicatii, sa fie constienti ca lucreaza la un produs supus economiei de piata. Ca nu pot cheltui la infinit fara ca acesti bani, care chiar daca sunt ai patronului, sa nu fie pana la urma scosi din vanzarea publicatiei sau din publicitate”.O alta greseala pe care au facut-o ziarele e ca s-au concurat pe ele insele prin editiile online. Odata ce cititorul putea vizualiza online editia de a doua zi a ziarului – cu nimic diferita fata de varianta print – nu mai avea sens sa cumpere ziarul a doua zi. Un efect similar l-au avut emisiunile de revista presei, spune Cristoiu. “S-a considerat mult timp ca prezenta sau citarea unui ziar pe televiziuni seara face publicitate ziarului respectiv. S-a dovedit ca de fapt ii face concurenta”.
Solutia ar fi ca ziarele sa gaseasca o modalitate de a cere bani televiziunilor pentru aparitia in emisiuni. De asemenea, varianta online ar trebui sa aiba un continut diferit de cea tiparita, iar cititorii sa plateasca accesul la informatiile online, asa cum platesc si ziarele tiparite, sugereaza Cristoiu.
Insa pana la a le cere bani cititorilor pentru continutul online, ziarele ar trebui sa invete sa ii recastige. Presa s-a indepartat constant de cititori incepand din anii ’90, din cauza standardelor profesionale si etice scazute, spune Bradut Ulmanu, jurnalist si trainer, autor al blogului jurnalismonline.ro. Au contribuit la asta lipsa de know-how, nivelul foarte scazut al investitiilor in instruirea personalului si folosirea multor publicatii ca instrumente de influenta si presiune politico-economica.
Sistemul de distribtuie ineficient si inegal pe teritoriul tarii, monopolul Postei romane asupra distributiei abonamentelor si punctele de vanzare insuficiente au impiedicat ziarele sa ajunga la cititori. Iar explozia de titluri noi a avut efectul de a dilua calitatea jurnalistica. “Cu alte cuvinte sunt prea multe ziare, ceea ce face ca, pe de o parte, un numar limitat de ziaristi buni sa fie impartit de un numar mare de publicatii (de unde rezulta o diluare a calitatii); pe de alta parte, anumite publicatii care sunt mai bune calitativ sufera, la vanzari, de pe urma faptului ca pe piata sunt tinute in mod artificial in viata si publicatii proaste, care nu au ca scop profitul direct”.
Imagine: Victor Ciupuliga/Mediafax Foto
Schimbarea la baza
"Noul model de business” pentru presa scrisa din Romania este de fapt aplicarea vechiului model de business, in care publicul e primordial, spune consultantul media Iulian Comanescu. Ceea ce ar insemna ca ziarele sa-si regandeasca filosofia si etica de business si sa renunte la interesele politico-economice. Apoi ar trebui captati in redactii buni profesionisti si specialisti in resurse umane, care sunt ori pe cont propriu, ori someri, ori blocati prin diferite titluri muribunde. Nivelul de calitate al produsului jurnalistic ar putea fi ridicat prin investitii in instruirea ziaristilor.
In ultimul an, companiile de presa care au platit traininguri pentru angajati la Centrul pentru Jurnalism Independent se pot numara pe degetele unei singure maini, spune directoarea CJI, Ioana Avadani (foto). “Problema devine mai greu de inteles atunci cand oamenii care sunt interesati de participarea la cursuri sunt impiedicati (sau disuadati) de editorii lor sa vina. «Eu am nevoie de tine in redactie» este un argument des utilizat - am nevoie de tine asa cum esti, nu trebuie sa fii mai bun, nu vreau sa stii mai mult”.
Anual, CJI investeste in traininguri pentru jurnalisti sume apropiate de jumatate de milion de euro. Banii vin din zona non-profit si merg catre un sector economic care are centre de profit semnificative. “Intr-un fel, ma simt ca un Robin Hood pervers: iau de la saraci si dau la bogati”.
O sugestie mai pragmatica vine din partea agentiilor de media, cele care impart bugetele de publicitate intre diferitele canale si vehicule, si care au trimis spre presa scrisa cu 50% mai putini bani in 2009, adica circa 40 milioane euro. “Principala problema a produselor de presa este costul pe mie (CPM). Intr-o piata media in care televiziunea este foarte dezvoltata acest lucru nu poate duce decat la scaderea bugetelor de publicitate alocate print-ului. In plus, in piata este foarte incetatenita ideea ca «TV-ul vinde»", spune Nicu Laita, media director la Omnicom Media Group. Laita le sugereaza ziarelor sa-si ajusteze tarifele de publicitate in concordanta cu audienta reala raportata de BRAT si sa-si plaseze costul pe mie (CPM) sub cel al televiziunii.
Deocamdata, Omnicom estimeaza o scadere de 20% a investitiilor in print in 2010, investitii din care ziarele vor acapara intre 35 si 45% - un procent in scadere – restul revenind revistelor.
Mediaedge:cia are o previziune si mai dura: o scadere a bugetelor de print de cel putin 30%, pana la 30-35 milioane euro. Din care ziarele vor atrage pana la 20 milioane euro – adica aproape echivalentul pietei de publicitate online.
Imagine: Andreea Balaurea/Mediafax Foto
Inovatia
Dincolo de ajustarile de baza pentru un business sanatos, managerii de ziare vor trebui sa-si exerseze imaginatia si sa intre in zone in care n-au fost inainte. Simpla trecere pe online nu este suficienta. Site-ul New York Times s-ar putea intretine singur din reclama daca ar avea un trafic cat cel al Wikipedia, exemplifica Iulian Comanescu. Ceea ce e departe de situatia reala. Asta ar insemna ca redactiile publicatiilor online sa fie create diferit de cele ale ziarelor tiparite – cu costuri mai mici si poate oameni mai putini.O alta sugestie este anticiparea miscarilor din piata si modelarea business-ului in functie de ele. Grupul olandez Wegener, care detine mai multe ziare locale, a sesizat inca de acum cativa ani ca trendul este ca anunturile de mica publicitate sa dispara din presa scrisa. Wegener a creat o serie de site-uri de mica publicitate asociate site-urilor jurnalistice. Astazi, practic nu mai exista mica publicitate in presa scrisa olandeza, iar Wegener are aproape monopol asupra anunturilor de mica publicitate online.
“Un ziar poate fi acompaniat de o sumedenie de alte produse si servicii aducatoare de valoare adaugata (si, potential, de venituri), cum ar fi consultanta (de exemplu, cum sa-ti decorezi casa) si comertul cu amanuntul (magazine online, servicii imobiliare, cautare de joburi etc.). Desigur, pentru a pastra credibilitatea, continutul jurnalistic trebuie clar separat de celelalte servicii oferite, astfel incat publicul sa inteleaga ca articolele nu sunt alterate de interesele economice ale institutiei", spune Bradut Ulmanu.
De asemenea, companiile de presa ar trebui sa-si schimbe insasi filosofia existentiala: de la institutii care produc ziare la institutii care produc stiri. Asta ar implica diversificarea canalelor de distributie a continutului si multispecializarea profesionistilor de presa, care vor constitui redactii integrate.
Ulmanu sugereaza si urmarirea celor mai noi tendinte, precum: hiperlocalizarea (difuzarea de informatii pentru comunitati foarte strict localizate, de exemplu un anumit cartier sau chiar o anumita strada, folosind canale multiple -- internetul, transmisiile mobile, serviciile prin cablu sau chiar suplimente tiparite) si folosirea eficienta a social media.
“Tehnologia evolueaza intotdeauna mai rapid decat anticipam si, chiar daca suna science fiction, ma astept ca in urmatorii cativa ani hartia electronica sa permita lectura ziarelor cu toate avantajele combinate ale ziarului tiparit, site-ului de web si device-ului mobil. Asta inseamna ca nu vom mai taia copaci ca sa facem ziare, insa cred ca rolul jurnalismului de a oferi informatii relevante, utile si interesante publicului va ramane acelasi”, spune Ulmanu.
Idei de la manageri I
In continuare, va prezentam o parte dintre ideile adunate de Wall-Street de la manageri din afara domeniului media, ganditori de business care vad piata din exterior:ADRIAN SIMIONESCU (foto), manager Vienna Investment Trust
Recomandarea mea pentru cei care au ramas in presa scrisa este sa dezvolte foarte mult sectiunea de online pentru ca, in momentul in care vor trebui sa inchida varianta tiparita, sa aiba o prezenta puternica in online.
Vor rezista doar cateva ziare, care se vor adapta si vor raspunde cerintelor cititorilor. De exemplu, tabloidele – le cumpara muncitorii simpli si le citesc in drum spre munca.
Este clar ca high quality-ul va castiga, chiar daca acum nu este apreciat. Cele care se vor adresa intr-adevar oamenilor inteligenti vor rezista. De exemplu, presa pamfletara. Presa financiara, macro, de business, este tot mai mult cautata pe online.
Ce as face daca as avea un ziar? As reorienta totul pe online. As pastra printul atata timp cat se mentine la nivelul de profit preferat, in momentul in care aduce pierderi l-as inchide.
MONICA TATOIU, director general Cosmetics Oriflame Romania
Cred ca breasla jurnalistilor va trebui in timp sa se reorganizeze dupa modelul avocatilor si notarilor, iar independenta jurnalistului sa fie garantata de calitatea productiei pe care acesta o va oferi pe o piata din ce in ce mai competitiva.
Referitor la tabloide, si aici vom asista la o reorganizare si consolidare dupa ce apetitul pentru junk-information se va stinge asa cum se intampla dupa prea multa muncare proasta si grea in perioada sarbatorilor.
Gradul de educatie al consumatorului tinta va determina evolutia in timp a presei.
MARIUS GHENEA, presedinte FIT Distribution
Primul sfat ar fi ca orice publicatie, orice ziar, sa caute si sa aplice cat mai bine bunele-practici din industrie pe care le poate identifica (fie ca le gaseste la concurenti sau in propriul grup de presa, in Romania sau in strainatate).
Un alt element important pentru orice publicatie scrisa ar fi sa isi gaseasca anumite complementaritati care sa ii micsoreze riscurile tipice de business. Aceste complementaritati pot fi cautate in domeniul online (cu alte cuvinte, orice ziar ar trebui sa incerce sa aiba in paralel si o prezenta cat mai activa online, care se poate rentabiliza prin reclama, dar nu numai) sau tot in domeniul offline, dar intr-o alta zona a presei (de exemplu o publicatie quality poate sa functioneze mai bine in tandem cu o publicatie tabloida, deoarece acopera mai bine un spectru de cititori si de advertiseri mai larg).
Cu privire la componenta online a unui ziar, aceasta nu este doar o solutie de a rezista pe piata in prezent, dar este probabil si cea mai sigura “miza” a unui ziar cu privire la dezvoltarea sa viitoare: cred, in mod rezonabil, ca la un anumit moment in viitor, cam toata presa standard se va muta online, ramane doar sa vedem daca va dura 5 ani sau 10 ani pana cand vom ajunge la aceasta situatie.
FLORIN OCHIANA, HR Operations Manager, Lugera & Makler
Daca as fi patron de ziare, ar trebui sa decid intre a face bani si a face calitate. Calitatea ar putea fi apreciata, in viziunea mea, de un ziar in spiritul celor de mai sus - am vorbi atunci de un ziar cu departamente bine structurate, cu specialisti in domeniile despre care scriu sau macar "condei" daca vorbim de eseuri, cu juniori talentati care sa invete de la oameni de valoare, cu programatori creativi si inovatori in materie de vizual etc.
Daca as vrea sa fac bani, atunci as face tabolide precum "Click".
Idei de la manageri II
MIHAI GHYKA (foto), director general Starbev RomaniaAs merge catre un ziar "do it yourself" pe Internet, pe care il poti primi zilnic, la ora la care doresti, pe email, DOAR cu sectiunile selectate de tine, cititor, toate la zi la ora la care il citesti!
Daca as avea afaceri de presa scrisa as pastra revistele de specialitate si as crea un ziar online, dezvoltand baza de date de cititori abonati online.
DRAGOS DINU, consultant, fost CEO A&D Pharma
Eu citesc presa in fiecare dimineata pe net dar soferul meu, care este aproape de 60 de ani, ridica presa scrisa de la receptie pentru a o citi. Ca orice produs, ziarul trebuie sa ajunga la consumator in forma in care acestuia ii este accesibil.
Pot sa fac o paralela cu bancile care si-au deschis foarte multe puncte de retail, recruteaza clienti fara nici un fel de restrictii prin aceste puncte de retail iar ulterior incep sa-I segmenteze iar pe cei care au acces si folosesc uzual Internetul si ii orienteaza catre e-banking. Evident, pe masura ce multi dintre clienti vor migra catre e-banking, punctele de retail se vor reduce ca numar. Cam aceeasi abordare ar trebui sa existe si in cazul media.
ILINCA PAUN, Client Services Director, Colliers International
O solutie pentru ziare este, poate – aceea de a se duce in directia “back to basics”. Cu alte cuvinte, ziarele pot continua sa apara tiparite dar apartinand/afiliindu-se anumitor institutii, ca la inceputul aparitiei lor. Aceste institutii (organisme financiare, ministere, etc.) ar trebui sa subventioneze diverse publicatii si astfel presa ar avea si un puternic rol educational.
STEFAN IORDACHE, COO Leo Burnett Group
Publisherii ar trebui sa-si schimbe perspectiva asupra business-ului pe care il conduc. Daca se vor gandi la print in aceiasi termeni ca pana acum, nu vor reusi sa supravietuiasca. Adica, un ziar nu mai este doar un ziar, ci o combinatie din punct de vedere continut si canale de comunicare.
Totul pleaca de la abilitatea ziarelor de a determina continut de calitate, dar trebuie sa gaseasca mai multe canale de distributie a informatiei, sa particularizeze continutul pe fiecare canal, sa fie relevant fiecarui tip de public. “Un articol din print” trebuie sustinut de un text (nu acelasi) si pe internet, mai multe imagini, grafice, interviuri, sau chiar podcast-uri pe care le poti asculta in masina. Acelasi articol sau chiar o rubrica permanenta poate beneficia de sustinere printr-o emisiune radio sau TV...
Nu mai vad presa scrisa ca un business care poate functiona independent, ci doar interdependent cu online-ul, radioul sau TV-ul.
