De ce au pierdut din stralucire
In opinia lui Dragos Stanca (foto), managing director F5, aceste modele de comunicare online nu au disparut complet, insa popularitatea lor s-a diminuat considerabil. “Diminuarea cotei chat-ului e un rezultat al aparitiei altor metode, mai eficiente, printre care YM si MSN Messenger sau Skype. Insa nu cred ca chat-ul a murit, o dovada fiind si cresterea considerabila a Chatroulette, de exemplu. E vorba de o evolutie a conceptului, nu de disparitia sa”, spune Stanca. (dstanca.ro)
Acesta sustine ca nu exista o durata maxima de viata pentru un astfel de model de business daca ideea este adaptata si evolueaza odata cu piata.
La randul sau, Mugur Patrascu afirma ca modelele nu au disparut, doar au evoluat spre niste instrumente mai bogate din punct de vedere al continutului. Astfel, pe masura ce viteza de conectare la Internet a crescut si aceste instrumente au capatat facilitati noi de transfer al filmelor, fotografiilor, fisierelor audio. Alte directii de dezvoltare au fost accentul si imbogatirea profilului personal, crearea de platforme care sa suporte flexibil aplicatii “cu sursa deschisa” (open source), asezonarea profilelor cu tot felul de widget-uri si cresterea exponentiala a gaming-ului.
Potrivit acestuia, modelul de business nu are o perisabilitate, insa modul in care realizezi business-ul poate sa aduca succesul sau lipsa de relevanta.
“De exemplu, MySpace si Hi5 sunt in cadere, in timp de Facebook este in crestere. Toate au acelasi model de business, dar abordari oarecum diferite, fiecare au luat la un moment dat niste decizii care au determinat cresterea sau descresterea relevantei fata de utilizatori. Singura constanta pe Internet este ca nu exista nicio garantie sau abordare sigura. Pot aparea idei si se pot dezvolta propuneri noi care atrag dupa ele o participare intensa care sa schimbe ordinea lucrurilor. Este o analogie cu materialele care devin sau nu virale fara sa poti spune foarte exact de ce. Exemple recente sunt Twitter-ul sau Chatroulette, propuneri care au crescut fantastic de la niste idei simple, de cartier. La noi Facebook-ul si-a dublat numarul de utilizatori de doua ori in ultimul an”, explica Patrascu.
De asemenea, Adrian Mihaltianu sustine ca durata medie de varsta a unor astfel de modele de business este un deceniu, judecand dupa foarte scurta istorie pe care o avem la dispozitie. Instrumenetele de chat folosite anterior au devenit din produse de sine statatoare, simple functii ale unor servicii mai complexe.
“Insa lucrurile se pot accelera, astazi fiind mult mai simplu sa incluzi intr-un produs complex functiile oferite de un nou program social nou-aparut. Acest lucru este valabil si in sens contrar, de exemplu Yahoo Messenger a fost primul care a oferit posibilitatea sa-ti pui un status care sa arate ce faci sau ce citesti. Twitter doar a preluat ideea si a dezvoltat-o intr-un mod complet nou, pentru a oferi un status personal tuturor prietenilor, instantaneu, prin SMS. Utilizatorii nu au folosit insa Twitter in sensul dorit initial de fondatorii sai, ci strict online. Acum Yahoo si ceilalti ofera functionalitati avansate gen Twitter, incorporate in aplicatiile lor si totusi Twitter inca este in crestere. E greu sa tot reinventezi roata”, considera Mihaltianu.
Laurentiu Pop sustine ca un element care si-a spus cu siguranta cuvantul in evolutia metodelor de comunicare online este globalizarea. In plus, durata de viata a unui astfel de business depinde de momentul in care incepem sa vorbim despre o afacere.
“Daca ne referim la momentul in care idea primeste prima investitie, se concretizeaza si incepe sa fie castiga o masa critica de useri, cred ca durata de viata este de 3-5 ani. Bineinteles, totul depinde de modelul de business, in sensul ca, daca are loc o infuzie constanta de capital si o optimizare permanenta a produsului, putem sa il prindem si peste 10 ani online”, spune Pop.
Pe de alta parte, Adrian Stanescu declara ca modelele de comunicare online au evoluat in sensul gradului de intimitate, de acces la informatia privata. Daca inainte puteai interactiona mai mult cu persoane necunoscute, in prezent poti restrictiona accesul celor cu care interactionezi.
In ceea ce priveste durata medie de viata a unui astfel de model de business, Stanescu vorbeste despre o perioada de 1 pana la 3 ani.
Acesta sustine ca nu exista o durata maxima de viata pentru un astfel de model de business daca ideea este adaptata si evolueaza odata cu piata.
La randul sau, Mugur Patrascu afirma ca modelele nu au disparut, doar au evoluat spre niste instrumente mai bogate din punct de vedere al continutului. Astfel, pe masura ce viteza de conectare la Internet a crescut si aceste instrumente au capatat facilitati noi de transfer al filmelor, fotografiilor, fisierelor audio. Alte directii de dezvoltare au fost accentul si imbogatirea profilului personal, crearea de platforme care sa suporte flexibil aplicatii “cu sursa deschisa” (open source), asezonarea profilelor cu tot felul de widget-uri si cresterea exponentiala a gaming-ului.
Potrivit acestuia, modelul de business nu are o perisabilitate, insa modul in care realizezi business-ul poate sa aduca succesul sau lipsa de relevanta.
“De exemplu, MySpace si Hi5 sunt in cadere, in timp de Facebook este in crestere. Toate au acelasi model de business, dar abordari oarecum diferite, fiecare au luat la un moment dat niste decizii care au determinat cresterea sau descresterea relevantei fata de utilizatori. Singura constanta pe Internet este ca nu exista nicio garantie sau abordare sigura. Pot aparea idei si se pot dezvolta propuneri noi care atrag dupa ele o participare intensa care sa schimbe ordinea lucrurilor. Este o analogie cu materialele care devin sau nu virale fara sa poti spune foarte exact de ce. Exemple recente sunt Twitter-ul sau Chatroulette, propuneri care au crescut fantastic de la niste idei simple, de cartier. La noi Facebook-ul si-a dublat numarul de utilizatori de doua ori in ultimul an”, explica Patrascu.
De asemenea, Adrian Mihaltianu sustine ca durata medie de varsta a unor astfel de modele de business este un deceniu, judecand dupa foarte scurta istorie pe care o avem la dispozitie. Instrumenetele de chat folosite anterior au devenit din produse de sine statatoare, simple functii ale unor servicii mai complexe.
“Insa lucrurile se pot accelera, astazi fiind mult mai simplu sa incluzi intr-un produs complex functiile oferite de un nou program social nou-aparut. Acest lucru este valabil si in sens contrar, de exemplu Yahoo Messenger a fost primul care a oferit posibilitatea sa-ti pui un status care sa arate ce faci sau ce citesti. Twitter doar a preluat ideea si a dezvoltat-o intr-un mod complet nou, pentru a oferi un status personal tuturor prietenilor, instantaneu, prin SMS. Utilizatorii nu au folosit insa Twitter in sensul dorit initial de fondatorii sai, ci strict online. Acum Yahoo si ceilalti ofera functionalitati avansate gen Twitter, incorporate in aplicatiile lor si totusi Twitter inca este in crestere. E greu sa tot reinventezi roata”, considera Mihaltianu.
Laurentiu Pop sustine ca un element care si-a spus cu siguranta cuvantul in evolutia metodelor de comunicare online este globalizarea. In plus, durata de viata a unui astfel de business depinde de momentul in care incepem sa vorbim despre o afacere.
“Daca ne referim la momentul in care idea primeste prima investitie, se concretizeaza si incepe sa fie castiga o masa critica de useri, cred ca durata de viata este de 3-5 ani. Bineinteles, totul depinde de modelul de business, in sensul ca, daca are loc o infuzie constanta de capital si o optimizare permanenta a produsului, putem sa il prindem si peste 10 ani online”, spune Pop.
Pe de alta parte, Adrian Stanescu declara ca modelele de comunicare online au evoluat in sensul gradului de intimitate, de acces la informatia privata. Daca inainte puteai interactiona mai mult cu persoane necunoscute, in prezent poti restrictiona accesul celor cu care interactionezi.
In ceea ce priveste durata medie de viata a unui astfel de model de business, Stanescu vorbeste despre o perioada de 1 pana la 3 ani.