CD-ul, mp3-ul si GSP-ul

CD-ul, mp3-ul si GSP-ulVlad Irimia, 34 de ani, e reprezentantul unei industrii in criza. O industrie care a inceput sa se prabuseasca independent de criza financiara si care scade continuu de 13 ani, pana cand a ajuns, in 2009, la 23 miliarde dolari la nivel global, adica jumatatea valorii din anul de varf 1997. In Romania, desi nu exista statistici clare, piata muzicala este estimata la circa 10 milioane euro, inclusiv vanzarile de CD-uri, concertele si drepturile de autor. Vanzarile de CD-uri au scazut cu circa 20% in ultimul an, potrivit casei de discuri Cat Music.

Industria muzicala din Romania a fost in criza din momentul unu, spune Vlad Irimia. “Daca in anii ’90 vindeam cam un produs original la 9 piratate, la sfarsitul anilor ’90 a intrat si la noi Internetul si atunci chiar si piratii au dat faliment”. Speranta, la nivel global, se indreapta catre vanzarile de muzica digitala, care in termen de doi-trei ani le vor depasi, ca valoare, pe cele de CD-uri (firmele de cercetare inainteaza anul 2012 pentru Statele Unite si 2013 pentru Europa).

In Romania, insa, vanzarile de muzica digitala abia depasesc 100.000 euro iar cele mai bune performante le-a inregistrat, potrivit lui Irimia, un album Vama Veche, care s-a vandut in circa 1200 de exemplare.

O luminita in acest decor a aprins Gazeta Sporturilor, care vinde la pachet cu ziarul albume noi ale artistilor romani, in exclusivitate. In ultimul an, si-au lansat albume impreuna cu GSP nume precum Vita de Vie, Puya, Parazitii, Bitza sau Mihai Margineanu. Si B.U.G Mafia au folosit “canalul” GSP in august 2009, cand au lansat albumul “Viata noastra, vol. 2”, care s-a vandut la chioscuri cu 7,99 lei. Chiar daca au dat atunci 80.000 de exemplare, Irimia spune ca nu vor mai repeta experienta deoarece veniturile obtinute sunt foarte mici. “Unii opteaza pentru asta pe principiul «mai bine decat nimic». Dar avand in vedere pretul la care ajunge pe taraba, distributia si comercializarea fac undeva la 40% din pretul final, raman bani destul de putini”.

Muzica, indiferent daca e pe CD sau in format digital, a fost mereu prea scumpa pentru cei care alegeau s-o asculte legal, este de parere artistul. Costurile de productie ale unui CD se ridica la 50 de centi, iar albumele se vand cu 15-20 de euro – “ce industrie isi permite sa-si puna un astfel de adaos?”. Chiar si in format digital, un album costa circa 5 euro – exact acelasi produs pe care utilizatorul poate sa-l ia gratuit de pe net, ce-i drept, de cele mai multe ori ocolind legea.

“E foarte greu sa convingi consumatorii de muzica sa mai dea bani atunci cand la doua click-uri distanta e gratis”, spune Irimia. Muzica platita, indiferent daca e digitala sau imprimata pe CD, e “over”.

Proiectul pilot

Proiectul pilotLa inceputul lunii aprilie, Vlad Irimia a lansat prin casa sa de productie Legend Audio albumul de debut al artistului JerryCo. L-a lansat exclusiv online, printr-o platforma multimedia de unde poate fi descarcat de catre utilizatori. Gratuitatea e singura forma in care muzica va mai putea exista de acum inainte, spune rapper-ul, care impartaseste parerea unor analisti ai industriei muzicale internationale.

Pentru a porni totusi albumul cu un capital financiar, Irimia a implementat un concept destul de rar folosit pe piata romaneasca: brandingul. A batut pe la usile companiilor ca sa gaseasca una dispusa sa se asocieze cu albumul lui JerryCo si sa suporte astfel costurile de productie. I-a convins pe cei de la Dark Dog Energy Drink, un producator austriac de bauturi energizante, destul de mic pe piata romaneasca. Dark Dog le-a dat 30.000 euro pentru un contract pe un an, in schimbul carora brandul apare pe site-ul artistului si pe toate materialele legate de acest album.

Chiar daca stie cu nu i se vor deschide toate usile, mai ales din cauza genului muzical pe care il reprezinta, Irimia spune ca a observat totusi o schimbare in abordarea companiilor, in ultimii ani: “Se pare ca au inceput sa priveasca putin mai in perspectiva fata de cum o faceau acum 5-10 ani, cand se gandeau doar la ziua de maine. Vor sa-si creasca o baza de consumatori”. Iar daca ramai in mintea unui consumator ca un brand care a facut ceva bun pentru el, inclusiv faptul ca i-ai oferit un album gratis, vei avea avantaje in fata competitorilor tai, sustine Irimia. “Pentru ca lucrurile astea se tin minte”.

Independenta fata de casele de discuri le-a permis ca pentru realizarea videoclipului lui JerryCo sa incheie bartere: cu firma care le-a inchiriat masinile, cu cei care au furnizat locatiile de filmare, cu designerii care au oferit cateva tinute. Astfel au ajuns sa faca un videoclip, care in mod normal ar fi costat catre 30.000 euro, cu un buget de numai 3.000 de euro.

Avantajul acestui model este, potrivit lui Irimia, ca artistii nu au nevoie sa le ceara companiilor bugete uriase pentru proiecte de branding - uneori e vorba de echivalentul sumei investite in cateva spoturi TV. “Pentru a acoperi costurile de productie ale unui album, chiar si ale unui album B.U.G. Mafia, sumele raportate la ceea ce investesc companiile in mod normal in marketing si in publicitate sunt infime”.

Plan de business hip-hop

Plan de business hip-hopDaca ar fi privita ca un business, trupa B.U.G. Mafia ar fi generat anul trecut incasari intre 100 si 150.000 euro. Dar, la fel ca in cazul multor artisti romani, si lui Caddy, Uzzi si Tataee le-a lipsit pana acum organizarea financiara.

De-a lungul anilor, cand au incercat sa-si gaseasca un manager, replica cel mai des intalnita a fost “faceti o piesa de succes si eu dupa aceea o sa va gasesc concerte”. Insa de curand Vlad Irimia a devenit managerul oficial al trupei, care in cei 15 ani de existenta a functionat pe “principiul democratiei”. Si, de data asta, chiar are un plan de business.

In primul rand, Irimia vrea sa mute toata activitatea publicistica pe Internet si sa ofere de acum inainte toate albumele gratuit. Albumul scos toamna trecuta impreuna cu GSP devine astfel ultimul “hard cover” lansat de B.U.G. Mafia, care intra acum in era “exclusiv online”. “Este clar ca tot continutul – informatie si entertainment – se va muta pe net in 5-10 ani maximum. Gandind din perspectiva asta, pentru noi a fost foarte simpla alegerea”, spune el.

Ca si in cazul JerryCo, va cauta un partener care sa sustina proiectele trupei. Specificul B.U.G. Mafia ii permite sa bata la usa companiilor producatoare de tigari si de bauturi alcoolice. In Romania, branduri de tigari precum Marlboro sau Kent s-au mai asociat cu trupe sau cu festivaluri de muzica. Iar interdictia de a-si face publicitate pe canalele traditionale a lasat producatorii de tigari cu bugete consistente de marketing, spune Irimia.

Stie ca nu ii va fi usor sa-i abordeze pe managerii companiilor. Chiar daca in Statele Unite rapper-ul 50 Cent face publicitate pentru un brand de apa al Coca-Cola, in Romania multe companii nu ar vrea sub nici o forma sa se asocieze cu B.U.G. Mafia. Irimia povesteste cum in 2003 un prieten a abordat un executiv de la Coca-Cola, pentru a-l convinge sa sponsorizeze un turneu B.U.G. Mafia. Reactia managerului ar fi fost: “Bun, daca le dau banii, baietii astia nu fug cu ei?

Prefera sa se intalneasca personal cu managerii pentru ca i se pare ca stie cel mai bine sa-si vanda produsul. In plus, si pentru ei “e mai exotic asa” – multi accepta intalnirea doar ca sa-l cunoasca pe Tataee si sa vada ce planuri are.

Irimia mai vrea sa organizeze turneele trupei – unul sau doua pe an – astfel incat sa fie anuntate cu 6 luni inainte si sa promoveze albume lansate, la fel, cu cateva luni inainte (anul acesta, B.U.G. Mafia va lansa doua albume noi). Pentru a-i readuce in sala de concert pe fanii “seniori”, care au peste 25-30 de ani, trupa vrea sa organizeze cate doua show-uri pe seara – pentru persoanele sub 18 ani si cele peste. Experienta oferita de concerte va trebui sa fie diferita: mai profi, pe baza unui concept.

Alte planuri includ lansarea unui fan club cu trei niveluri de membership, prin care se va obtine acces exclusiv pe site-ul trupei si cateva bilete la concerte. Vor intra si in zona de merchandising, adica produse branduite B.U.G. Mafia.

Cu aceste proiecte si nu numai, trupa ar tebui sa produca intre 800.000 si 1 milion de euro anual, in urmatorii 5 ani, estimeaza Irimia. Insa inainte de a obtine sume mari de bani, managerul trebuie sa ia lucrurile pe rand, descalcind si organizand. “E ca si cum as spune ca o sa alerg fara sa stiu sa merg. Deocamdata, fata de ceea ce se intampla in exteriorul tarii, suntem in urma foarte, foarte tare. Dar e un plan de business foarte bine facut, cam asa ar trebui sa produca trupa asta”.

Cele mai multe proiecte vor fi pe Internet. In prezent, se lucreaza la un site B.U.G. Mafia care va incorpora 16 microsite-uri, pentru fiecare album lansat pana acum de trupa. De curand, cei trei rappper-i sunt prezenti si pe retelele sociale. Dincolo de astea, Irimia isi propune sa realizeze un reality show exclusiv online, cu membrii trupei (care va fi de asemenea vandut ca proiect de branding) si un proiect de PR, care se va numi probabil intreabalpetataee.ro, in cadrul caruia Irimia va purta discutii cu tinerii din scoli si licee, in orasele in care vor avea concerte.

Spune ca incet, incet muzica lor va iesi de pe radiouri si televiziuni. “Chiar am fost intrebat de curand: de ce vreti sa renuntati la TV si la radio? De ce nu mai vreti sa fiti mainstream? Nu ne intereseaza. Vrem sa creem o comunitate cu fanii nostri, cu cei care sunt interesati intr-adevar de B.U.G. Mafia. Nu vrem sa fim mainstream, vrem sa fim cu stream-ul nostru”.

Internetul le ofera, chiar daca in numar mai mic, un public mai educat si mai activ, dispus sa interactioneze cu divertismentul care i se ofera. Netul le va permite si o mai mare libertate de exprimare artistica. “Vom putea sa fim mai inventivi, mai radicali, mai cum vom dori noi”, spune Irimia. “Avem posibilitatea de a face exact ce vrem, cand vrem si cum vrem. Sa n-ai sef in lumea asta e mare lucru”.