Profesorii: Studentii sunt influentati de perceptia lor despre profesie

Profesorii: Studentii sunt influentati de perceptia lor despre profesieAndrei Lupu are 19 ani si de la toamna va fi student in anul intai la comunicare, la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA). Ii place sa scrie, sa citeasca “presa buna” si sa urmareasca programele de stiri. In liceu a facut impreuna cu niste prieteni o revista de cultura urbana la Bacau. Gasisera chiar si sponsori, insa a venit criza si sponsorii s-au retras. Asa ca au tiparit-o in alb-negru si au distribuit-o prin scoala. Acum se va muta la Bucuresti ca sa lucreze in jurnalism sau in publicitate.

Andrei s-a numarat printre cele cateva sute de studenti care au dat admiterea vara aceasta la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice a SNSPA si printre cei peste 1000 care s-au inscris la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti. (A ramas la SNSPA pentru ca intrase la buget si pentru ca i s-a spus ca e o facultate mai tanara, cu profesori mai ancorati in piata). Ei sunt, alaturi de studentii de la peste 30 de facultati de comunicare din tara, viitorii profesionisti care, peste doi-trei ani, vor incerca sa-si gaseasca loc intr-o piata a carei forta de munca a fost puternic afectata de criza financiara.

Potrivit unei estimari a Mediasind, in ultimii doi ani aproximativ 6.000 de jurnalisti si-au pierdut locul de munca, atinsi de inchiderile de publicatii si de restructurarile trusturilor de presa. Agentiile de PR si cele de publicitate si-au redus si ele numarul de angajati, din cauza scaderii bugetelor investite in comunicare de marile companii. In aceste conditii, de ce incearca tinerii sa intre intr-o piata care s-a descotorisit recent de o buna parte din oamenii sai?

Alegerile studentilor nu sunt influentate de criza, ci de imaginea pe care o au despre profesie, spune Mihai Coman (foto), decan al Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC). “Studentii, cand vin in anul intai, toti vor sa faca publicitate sau televiziune. Pentru asta de vina sunt doi buni prieteni ai mei, Andreea Esca si Andi Moisescu. Esca n-are nici o vina, doar ca a creat imaginea de vedeta in domeniul stirilor. Andi Moisescu, prin emisiunile lui, a creat impresia ca publicitatea inseamna sa bei o bere cu doi prieteni, sa astepti sa-ti pice ideea ca marul in capul lui Newton”.

Insa in cateva semestre, atat profesorii cat si piata muncii ar trebui sa ii aduca pe studenti cu picioarele pe pamant. Pe langa faptul ca cele mai multe dintre companiile de media si comunicare si-au inghetat angajarile, ele au devenit in ultima vreme reticente si la a lua studenti in practica, spune Remus Pricopie, decan al facultatii de Comunicare din cadrul SNSPA.

Pricopie sustine ca, spre deosebire de jurnalism, unde locurile de munca sunt limitate la trusturile de presa, absolventii de comunicare au mai multe variante sa se angajeze. “Am absolventi care lucreaza la Asociatia Producatorilor de Lapte, altii care lucreaza la Comisia Europeana. Pe zona de comunicare e adevarat, nu este momentul cel mai potrivit pentru angajari, dar eu sunt optimist”, spune profesorul.

Andrei Lupu se numara printre tinerii constienti de situatia din piata de media. Stie ca s-au inchis publicatii si ca s-au concediat oameni. Citeste presa si mai vorbeste si cu sora lui, absolventa de jurnalism, care lucreaza la Bucuresti in presa si in PR.

“Mi se pare foarte greu sa te angajezi. La FJSC sunt 200 si ceva de studenti doar in anul asta. Unde sa se angajeze 200 de jurnalisti si viitori publicitari cand se dau oameni afara? E putin ironic ca eu spun chestiile astea si sunt student la comunicare”, spune Andrei. Pana la urma, trebuie sa ai noroc si sa fii bun. Dar nici asta nu e o conditie necesara si suficienta. “Esti bun, dar companiile astea cum fac diferenta intre tineri? Daca din 200 de jurnalisti 20 sunt buni, unde ii angajeaza? Adica nu ai certitudinea ca peste doi ani o sa-ti gasesti job”.

Citeste in slide-ul urmator ce spun managerii din companiile de media despre tinerii din comunicare

Angajatorii: Nu avem nevoie de jurnalisti mai multi, ci mai buni

Angajatorii: Nu avem nevoie de jurnalisti mai multi, ci mai buniMarius Hagger (foto), general manager al companiei de presa Ringier Romania, spune ca piata nu va fi capabila sa absoarba cateva sute de noi jurnalisti, nici daca se iau in considerare online-ul si televiziunea. El enunta cateva motive: in primul rand piata de media este inca in scadere si va ramane la un nivel jos cativa ani buni de acum inainte; exista deja sute de jurnalisti someri; unele companii de media nu si-au incheiat procesele de restructurare, deci vor urma noi concedieri; chiar si atunci cand piata isi va reveni, publisherii vor fi foarte prudenti in a angaja noi oameni; iar criza a demonstrat ca echipele editoriale functioneaza mai eficient cu mai putini jurnalisti.

“Personal, cred ca nu avem nevoie de mai multi jurnalisti, ci de jurnalisti mai bine pregatiti, care au trecut prin traininguri bune astfel incat sa fie capabili sa creasca calitatea produselor media”, spune Hagger.

Chiar si independent de criza financiara, numarul de persoane de care va fi nevoie in mass-media va scadea in urmatorii ani, este de parere jurnalistul Cristian Tudor Popescu, fondator si editorialist al ziarului Gandul. Principalul motiv pentru asta e ca tirajele ziarelor vor scadea pana la numere nesemnificative, iar in cadrul publicatiilor online e nevoie de mai putini jurnalisti. “Dispar o serie de functii intr-o redactie [online], numarul de jurnalisti se reduce, ei trebuie sa aiba alt tip de competente decat cei din presa scrisa si ma indoiesc ca sunt constienti de toate acestea cei care se duc sa dea examen la facultatea de jurnalism. Probabil ca cei mai multi dintre ei se gandesc la televiziune”, spune Popescu.

Nici televiziunea nu va fi capabila sa absoarba multi jurnalisti deoarece, ca o tendinta internationala, ea se indeparteaza de jurnalism si se apropie de divertisment. “Aceasta functie a jurnalismului care pentru niste decenii s-a lipit de televiziune, acum se dezlipeste si se duce mai degraba spre Internet. Potrivit unui studiu al Asociatiei Mondiale a Ziarelor, in cam 5 ani stirile de pe Internet le vor depasi pe cele televizate. Deci nici in televiziune nu exista o perspectiva luminoasa in ce priveste meseria de jurnalist, asa cum o mai gandim inca”, spune editorialistul Gandul.

O solutie pentru tinerii care studiaza acum jurnalismul va fi sa se reorienteze spre alte domenii ale comunicarii.

“Peste 1.000 de absolventi pe an este enorm pentru o industrie care concediaza sute de oameni pe an”, spune Catalin Tolontan, redactor-sef la Gazeta Sporturilor. “Ce le pot spune acestor oameni? Ca daca doresc sa invete comunicare si reguli jurnalistice pentru ca apoi sa faca altceva decat jurnalism, atunci le inteleg optiunea. Daca insa spera ca facand jurnalism vor ajunge pe sticla, au ratat alegerea. Pe cei cativa care vin pentru pasiune pentru meseria aceasta ii asteptam”.

Discrepantele intre politicile educationale si piata muncii reprezinta una din cele mai mari teme de gandire la nivelul Uniunii Europene, sustine Remus Pricopie, decan al facultatii de Comunicare din cadrul SNSPA. Din acest motiv medicii romani pleaca din tara – pentru ca realitatea pietei muncii nu corespunde cu asteptarile pe care le aveau in facultate; de asta cercetatorii din Europa migreaza spre Statele Unite. Si probabil tot din acest motiv studentii la jurnalism si comunicare vor intampina probleme dupa ce vor absolvi facultatea.

Studentilor le-ar fi de ajutor si putina consultanta in resurse umane, primita in cadrul facultatii, este de parere consultantul media Iulian Comanescu. “Exista o ruptura intre mediul universitar si cel profesional. Practicienii dispretuiesc teoreticienii fiindca sunt iesiti din sistem de pe vremea tiparului pe plumb si a reportofonului cu banda, teoreticienii detesta practicienii fiindca isi fac meseria empiric si supus influentelor politice”.

Chiar daca studentilor nu li se spune in facultate cum “merge piata”, ei au la dispozitie, pe Internet, tot ce le trebuie pentru a se informa, spune Ioana Avadani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent. “Prima abilitate a unui jurnalist este curiozitatea, pe asta nu o inveti la scoala”.

Pe langa curiozitate, viitorii jurnalisti si comunicatori vor avea nevoie de mult, mult optimism. “Tot ce pot eu sa fac pana sa ma angajez este sa studiez presa, publicitatea, sa citesc. Stephen King spunea ca ideile nu se cauta, se cunosc. Asta o sa incerc sa fac”, spune Andrei Lupu. “Trebuie sa fiu optimist, ca doar e varsta. Pana sa ma izbesc de chestiile alea inca sunt optimist. Nu ma gandesc ca o sa fiu cel mai mare din parcare, dar nici n-o sa fiu ignorat”.