Decat o Revista – o invitatie la discutie
In urma cu doua saptamani, un grup de tineri reporteri, editori, fotografi si designeri au lansat o revista independenta. Decat o Revista se prezinta ca un proiect cultural, un obiect de colectie, o revista menita sa-si surprinda cititorii. Ideea le-a venit la o bere, intr-o seara de la sfarsitul lui aprilie. Tocmai participasera la un seminar in care Raymond Bobar, art director la Men's Health, vorbea despre cum calitatea unei publicatii din punct de vedere vizual nu este intamplatoare, ci rezultatul unui lucru facut la milimetru, fara fusereli, avand ca efect conferirea de identitate unei reviste.
„Am plecat de acolo la o bere si din vorba in vorba am zis: cum ar fi sa facem o publicatie care de la coperta 1 pana la coperta 4 respecta standardele astea in care noi credem”, povesteste Cristian Lupsa, unul dintre fondatorii DoR (si fost senior editor la Esquire Romania si Tabu). „Standarde care si in locuri bine intentionate uneori sunt vazute ca excesive, in momentul in care trebuie sa iesi repede pe piata, trebuie sa faci anumite compromisuri ca sa vinzi produsul, trebuie sa multumesti partea de business, trebuie sa-ti multumesti partenerii, uneori mai trebuie sa-ti multumesti si prietenii. Cum ar fi sa facem noi o chestie din asta care sa nu sufere de tot felul de imixtiuni si presiuni caracteristice mediului comercial. Cum ar arata?”
E o duminica tarzie, cu o zi inainte ca revista sa intre la tipar. Lupsa s-a intalnit, intr-o cafenea din Piata Victoriei, cu trei dintre oamenii de baza din echipa editoriala. Fac ultimele revizuiri pe paginile printate pe coli A4, inarmati cu pixuri rosii, cafea si telefoane conectate la Internet. A angrenat in acest proiect peste 40 de oameni – de la nume cunoscute in fotografie (Alex Galmeanu, Cosmin Bumbut, Andrei Pungovschi) la personaje din spatiul public (Razvan Exarhu, Vlad Petreanu, Cosmin Alexandru) pana la diversi colaboratori sau oameni intalniti pe retele sociale (si redactorul Wall-Street a contribuit cu un text la continutul revistei). Toti au lucrat pro bono, intr-un proiect care, potrivit lui Lupsa, i-a motivat altfel decat financiar.
Rezultatul au fost 124 de pagini de articole despre magie, pufuleti, mitul curentului, diacritice, alegeri si alte subiecte care alcatuiesc un „melanj aiuritor, dar coerent, al lumii in care traim”. Cat despre abordarea vizuala, DoR se apropie de o carte prin simplitatea designului, dar si prin faptul ca una dintre cele trei sectiuni ale revistei este tiparita pe o hartie care seamana mai degraba cu paginile unei carti decat cu cele ale unei reviste glossy.
Dincolo de respectarea unor standardele editoriale si vizuale autoimpuse, scopul revistei este sa ii atraga inspre lectura pe cei care au renuntat sa caute surpriza intr-o revista, puncteaza Lupsa. „Sa revii la ea nu doar pentru ca e un titlu la care tii, ci pentru ca nu stii niciodata ce surprize ti-au pregatit aia care fac revista.”
DoR nu se vrea o publicatie-manifest, dar creatorii ei isi doresc sa lanseze o dezbatere: „Am vrea ca cei care conduc si produc reviste in Romania sa asculte si sa-si puna aceleasi intrebari care au conturat acest proiect. Cum putem face reviste mai bune, mai utile, mai spectaculoase, mai profunde? Cum ne putem implica cititorii? Si, desigur, cum putem avea o relatie de parteneriat cu piata de publicitate fara sa compromitem produsul?”
„Am plecat de acolo la o bere si din vorba in vorba am zis: cum ar fi sa facem o publicatie care de la coperta 1 pana la coperta 4 respecta standardele astea in care noi credem”, povesteste Cristian Lupsa, unul dintre fondatorii DoR (si fost senior editor la Esquire Romania si Tabu). „Standarde care si in locuri bine intentionate uneori sunt vazute ca excesive, in momentul in care trebuie sa iesi repede pe piata, trebuie sa faci anumite compromisuri ca sa vinzi produsul, trebuie sa multumesti partea de business, trebuie sa-ti multumesti partenerii, uneori mai trebuie sa-ti multumesti si prietenii. Cum ar fi sa facem noi o chestie din asta care sa nu sufere de tot felul de imixtiuni si presiuni caracteristice mediului comercial. Cum ar arata?”
E o duminica tarzie, cu o zi inainte ca revista sa intre la tipar. Lupsa s-a intalnit, intr-o cafenea din Piata Victoriei, cu trei dintre oamenii de baza din echipa editoriala. Fac ultimele revizuiri pe paginile printate pe coli A4, inarmati cu pixuri rosii, cafea si telefoane conectate la Internet. A angrenat in acest proiect peste 40 de oameni – de la nume cunoscute in fotografie (Alex Galmeanu, Cosmin Bumbut, Andrei Pungovschi) la personaje din spatiul public (Razvan Exarhu, Vlad Petreanu, Cosmin Alexandru) pana la diversi colaboratori sau oameni intalniti pe retele sociale (si redactorul Wall-Street a contribuit cu un text la continutul revistei). Toti au lucrat pro bono, intr-un proiect care, potrivit lui Lupsa, i-a motivat altfel decat financiar.
Rezultatul au fost 124 de pagini de articole despre magie, pufuleti, mitul curentului, diacritice, alegeri si alte subiecte care alcatuiesc un „melanj aiuritor, dar coerent, al lumii in care traim”. Cat despre abordarea vizuala, DoR se apropie de o carte prin simplitatea designului, dar si prin faptul ca una dintre cele trei sectiuni ale revistei este tiparita pe o hartie care seamana mai degraba cu paginile unei carti decat cu cele ale unei reviste glossy.
Dincolo de respectarea unor standardele editoriale si vizuale autoimpuse, scopul revistei este sa ii atraga inspre lectura pe cei care au renuntat sa caute surpriza intr-o revista, puncteaza Lupsa. „Sa revii la ea nu doar pentru ca e un titlu la care tii, ci pentru ca nu stii niciodata ce surprize ti-au pregatit aia care fac revista.”
DoR nu se vrea o publicatie-manifest, dar creatorii ei isi doresc sa lanseze o dezbatere: „Am vrea ca cei care conduc si produc reviste in Romania sa asculte si sa-si puna aceleasi intrebari care au conturat acest proiect. Cum putem face reviste mai bune, mai utile, mai spectaculoase, mai profunde? Cum ne putem implica cititorii? Si, desigur, cum putem avea o relatie de parteneriat cu piata de publicitate fara sa compromitem produsul?”