29 Aprilie 2010
Top 10 lucruri pe care un manager trebuie sa le stie despre lobby
Ce presupune lobby-ul, cum se construieste o campanie de lobby si ce ii conditioneaza reusita, aflati intr-un articol-manual, realizat pe baza sfaturilor oferite de doi specialisti in lobby si public affairs.
1. Ce e lobby-ul
In singura carte de profil scrisa pana acum in Romania (Mihaileanu L., Horja A. – „Reglementarea activitatii de lobby. In anticamera influentei”), autorii vin cu o definitie mai stufoasa: „Lobby-ul este un ansamblu de activitati legale si transparente de monitorizare, analiza, documentare, comunicare directa si oferire de informatii cu privire la posibile efecte viitoare ale unei decizii sau in vederea sustinerii si promovarii unor drepturi, opinii sau interese, efectuate cu intentia expresa de a influenta opinia sau actiunea presedintelui sau a unui membru al legislativului, executivului, a unei autoritati de administratie publica centrala sau locala sau a unei persoane cu putere de decizie dintr-o organizatie sau institutie implicate in elaborarea, modificarea sau influentarea legislatiei sau a formei unui act normativ cu efect local, regional, national sau international, realizat de o persoana, firma, organizatie, grup de organizatii sau grup de interes, direct sau indirect, in nume propriu sau in numele altor persoane sau grupuri, si care are ca scop initierea, adoptarea, modificarea, respingerea sau abrogarea unui act normativ sau promovarea, administrarea sau executarea unui program sau a unei politici publice”.
Dintr-o serie de articole-manual publicate de Wall-Street.ro si adresate managerilor din Romania, cititi Top 10 lucruri pe care un manager trebuie sa le stie despre publicitatea online, Top lucruri pe care un manager trebuie sa le stie despre imobiliare, Top 7 lucruri pe care un manager trebuie sa le stie despre head-hunteri si Top 7 lucruri pe care un manager trebuie sa le stie despre relatia cu jurnalistii
2. Cine il practica
In general, pot fi interesate sa faca lobby companiile din domenii puternic reglementate, cum ar fi: domeniul farmaceutic, telecomunicatii, tutun, alcool, alimente. „Cele in care produsul, locatia, adaosul comerical, in general tot ce inseamna activitatea comerciala, este reglementat”, explica Florea.
De obicei, o campanie de lobby nu e sustinuta de o singura companie, ci de o alianta de jucatori din acelasi domeniu, care au obiective comune.
3. Pasul unu: Monitorizarea
Sunt monitorizate actiunile Parlamentului, ale ministerelor relevante pentru respectiva campanie de lobby, ale guvernului, ale autoritatilor de reglementare sau chiar ale autoritatilor locale. „Aceste informatii sunt publice, dar trebuie monitorizate. Asa cum agentiile de PR monitorizeaza presa, tot asa in domeniul asta trebuie sa monitorizezi proiectele de acte normative”, spune Laura Florea. „Daca stii dinainte, stii si daca e cazul sa incerci sa intervii, stii la ce sa te astepti si nu afli numai dupa ce au aparut in Monitorul Oficial”.
Insa nu numai legislatia trebuie monitorizata, ci si viata politica. Lobbyistul trebuie sa inteleaga inclinatia oamenilor sau partidelor politice catre anumite idei in diferite domenii. De exemplu, spune Florea, in domeniul taxelor si impozitelor se stie ca PSD inclina spre adoptarea unui impozit progresiv, in timp ce PDL sustine cota unica.
4. Pregateste-te din timp
In general, politicienii reactioneaza pozitiv la astfel de initiative, potrivit sefei Point Public Affairs. Parlamentarii afla lucruri noi despre ceea ce se intampla in circumscr'+'iptia lor electorala. „Si ei trebuie sa fie conectati la viata comunitatii, nu numai noi sa fim conectati la viata politica, uitandu-ne la televizor”.
In plan general, oamenii sunt mai atenti la argumentele persoanelor si organizatiilor pe care le cunosc decat la cele pe care nu le cunosc, spune Horja. „Marirea sanatoasa a retelei de contacte politice sau sociale in general poate lua timp si poate necesita ca inainte de a solicita ajutorul sa fii deja implicat in diferite actiuni sociale sau de sprijinire a unor proiecte”.
5. Fixeaza-ti obiective 'smart'
„Ca si obiectivele de business, obiectivele de lobby trebuie sa fie «smart». Specifice, concrete, adica sa stim exact ce vrem sa schimbam, ce vrem sa atingem cu acea schimbare, unde vrem sa ajungem. Sa fie in zona noastra de influenta, abordabil. Daca ceea ce ne dorim e schimbarea Constitutiei, s-ar putea sa nu ne reuseasca. Si mai trebuie sa fie rezonabile”, spune Laura Florea.
O alta conditie importanta e ca obiectivele campaniei de lobby sa urmareasca interesul general al publicului.
6. Planul B
„Sa ai o pozitie de negociere. Nu poti sa spui doar «nu sunt de acord», ci sa fii dispus sa lasi ceva si de la tine, sa pui ceva pe masa. Pentru ca la sfarsitul zilei, intre cel care promoveaza legislatia respectiva ca si parlamentar si noi ca agenti economici sau ca societate civila trebuie sa gasim un punct de echilibru”, spune Florea.
7. Cui te adresezi
„Lobbyistii ar putea descoperi ca de multe ori cei care iau decizii se bazeaza mai mult pe sfaturile celor aflati in echipele proprii decat pe cercetarea personala a problemei in discutie, ceea ce inseamna ca o cercetare trimisa si unei persoane din echipa sa poate avea un impact mult mai bun decat daca cercetarea respectiva este trimisa doar decidentului”, explica Horja.
De asemenea, lobbyistii isi pot disemina argumentele si prin alte canale precum mass-media generalista, publicatiile de specialitate, buletine informative ale diverselor asociatii profesionale, persoanele care au participat la alte dezbateri publice sau campanii de atitudine.
„Un factor de succes al activitatilor desfasurate de lobbyist este dat de repetarea solicitarilor pe cat mai multe cai posibil. Daca acelasi mesaj unitar si coerent este canalizat spre mai multe surse diferite, dar care interactioneaza in mod frecvent, prin sinergie, receptorul va fi atins de acelasi mesaj nu doar venind de la dumneavoastra, ci si din alte surse independente”, spune autorul.
8. Ce conditioneaza reusita campaniei
Membrii Parlamentului European, de exemplu, au recunoscut ca privesc cu mai multa seriozitate activitatile de lobby initiate de asociatii profesionale si grupuri de organizatii, decat pe cele initiate de individuali sau companii in nume propriu.
O alta conditie esentiala e ca intreaga campanie sa fie fundamentata pe obiective si argumente solide. „Partea de intalniri, de sustinerea cazului, de dineuri este varful iceberg-ului. Sub acest varf este un volum foarte mare de munca. De gasire a argumentelor, de analiza, de drept comparat, de analiza economica, sociologica, de impact”, spune Laura Florea.
9. Transparenta
„Noi, agentiile de lobby, suntem echivalentul avocatilor. Poti sa incerci sa influentezi singur sau te adresezi unui profesionist”. Transparenta ar trebui sa cada in sarcina decidentilor, spune ea. „Institutia, politicianul care ia decizia trebuie sa spuna: la mine au venit x, y, z, care au sustinut x, y, z si au avut argumentele x, y, z. Pe unele le-am aprobat, pe altele nu.
Nu cred ca pe cineva, in mod deosebit, il intereseaza ce facem noi. Ci cum se ia decizia politica. S-a adoptat o lege, vrem sa stim cum. Intrebati-i pe cei care au facut legea”.
10. Alternativa la lobby
„Persoanele care au puterea de decizie nu sunt inamovibili. Daca astazi puterea e la cineva care decide sa te ajute pe dumneata, maine poate pleaca si urmatorul va schimba inapoi. Reusita ta nu este fundamentata. Daca nu este solida si dezbatuta nici nu poate avea mari sanse de succes”, spune Laura Florea.
“Lobby-ul inseamna crearea unui curent de opinie favorabil unei schimbari. Trebuie sa coalizezi mai multe forte, sa convingi mai multi oameni ca sa poti sa ai o lege stabila si sanse de reusita pe un termen lung. Pentru ca daca o faci peste noapte si se intampla numai pentru tine, maine vine altul si o schimba si va fi pentru altul”.