De ce nu e viralul un instrument de comunicare popular in Romania
Teoretic, viralul ar trebui sa fie cerut de orice client de publicitate de pe piata deoarece intruneste trei calitati importante: aduce multa notorietate intr-un timp scurt si pe foarte putini bani. Daca in strainatate branduri mari precum Diesel sau Cadbury mizeaza pe aceste instrumente de comunicare, in Romania sunt putine virale de brand cunoscute.
“Mai ales ca-i criza, ce-ti poti dori mai mult, ca marketing manager? Sa nu investesti nici un ban si sa te trezesti cu foarte mult awareness peste noapte”, spune Albu. Insa criza ii face pe clienti sa fie si mai precauti si sa nu isi asume riscurile unei campanii curajoase, care ar putea sa nu prinda sau chiar sa le aduca deservicii.
In urma cu cativa ani, cand Propaganda lucra pentru jucatorul din energie Shell, publicitarii au propus ca metoda de promovare a unei promotii dedicate taximetristilor, o manea care sa fie impartita mai multor taximetristi din Bucuresti. Demersul ar fi avut potential viral. Clientul a refuzat atunci, motivand ca “Shell nu promoveaza subcultura”.
O categorie de companii pentru care viralele ar putea face minuni in domeniul comunicarii sunt start-up-urile care nu au inca o imagine bine conturata pe piata. “Pentru o companie mica eu as recomanda viralul asa, ca focul. Chiar poti sa iesi de pe insula aia pe langa care nu prea trec vapoarele, adica clienti si consumatori, si poti sa devii cunoscut printr-o prostioara bine facuta”, spune copywriter-ul. Viralul este si o forma de comunicare foarte accesibila deoarece exclude din start cea mai costisitoare componenta a promovarii, cumpararea de spatiu media.
Insa indiferent de cat de curajos e mesajul unui viral, el trebuie gandit si executat in spiritul brandului pe care il promoveaza, nefiind indicat ca stampila brandului sa apara doar la final, fara nici o legatura cu continutul.
“Eu mi-as dori ca viralul sa devina un mod de viata. Sa vezi lumea asa”, spune Albu. “Sa faci altceva in loc sa stai in fata televizorului si sa te uiti la State de Romania. Sa iesi pe strada imbracat in gaina. Oamenii pot deveni mai fericiti daca devin virali”.
“Mai ales ca-i criza, ce-ti poti dori mai mult, ca marketing manager? Sa nu investesti nici un ban si sa te trezesti cu foarte mult awareness peste noapte”, spune Albu. Insa criza ii face pe clienti sa fie si mai precauti si sa nu isi asume riscurile unei campanii curajoase, care ar putea sa nu prinda sau chiar sa le aduca deservicii.
In urma cu cativa ani, cand Propaganda lucra pentru jucatorul din energie Shell, publicitarii au propus ca metoda de promovare a unei promotii dedicate taximetristilor, o manea care sa fie impartita mai multor taximetristi din Bucuresti. Demersul ar fi avut potential viral. Clientul a refuzat atunci, motivand ca “Shell nu promoveaza subcultura”.
O categorie de companii pentru care viralele ar putea face minuni in domeniul comunicarii sunt start-up-urile care nu au inca o imagine bine conturata pe piata. “Pentru o companie mica eu as recomanda viralul asa, ca focul. Chiar poti sa iesi de pe insula aia pe langa care nu prea trec vapoarele, adica clienti si consumatori, si poti sa devii cunoscut printr-o prostioara bine facuta”, spune copywriter-ul. Viralul este si o forma de comunicare foarte accesibila deoarece exclude din start cea mai costisitoare componenta a promovarii, cumpararea de spatiu media.
Insa indiferent de cat de curajos e mesajul unui viral, el trebuie gandit si executat in spiritul brandului pe care il promoveaza, nefiind indicat ca stampila brandului sa apara doar la final, fara nici o legatura cu continutul.
“Eu mi-as dori ca viralul sa devina un mod de viata. Sa vezi lumea asa”, spune Albu. “Sa faci altceva in loc sa stai in fata televizorului si sa te uiti la State de Romania. Sa iesi pe strada imbracat in gaina. Oamenii pot deveni mai fericiti daca devin virali”.