Marketing made in Noua Zeelanda
La sfarsitul anului trecut, Madalina a obtinut un job in departamentul de marketing al celui mai mare ziar din tara, The New Zealand Herald. Pe piata neo-zeelandeza nu exista ziare centrale, ci doar locale si regionale. The New Zealand Herald este un cotidian asa-zis metropolitan, cu un tiraj de 250.000 de exemplare in Insula de Nord, unde traiesc aproximativ 3 milioane de oameni.
Madalina face parte din echipa de marketing pentru vanzarea de abonamente, ocupandu-se de zona de marketing direct (a ajutat-o la obtinerea postului si cursul proaspat absolvit de marketing direct) si supervizand telemarketing-ul si evenimentele. “Partea cea mai atractiva a marketing-ului direct este ca iti poti masura campaniile si asta de cele mai multe ori include si numarul de vanzari, costul pe produs vandut, ROI”, spune ea. “Aplicatiile informatice ne permit sa vedem zilnic ce vanzari s-au facut prin fiecare canal si in urma carei campanii sau putem genera diverse rapoarte pe perioade mai lungi si cu multe alte variabile. Avem o imensa baza de date cu clienti actuali si fosti. Toate astea ne ajuta sa intelegem mai bine clientul, sa determinam ce profil are si sa ne concepem campaniile in asa fel incat sa tintim direct pe cine trebuie si cum trebuie, cat mai eficient din punctul de vedere al bugetului si altor resurse”.
Ziarul se promoveaza pe toate canalele de comunicare in masa, mai ales ca face parte dintr-un trust de media care mai detine produse de Internet, radio, outdoor si reviste. Foloseste si comunicarea prin evenimente, parteneriate cu alte companii si sponsorizari, plus door-to-door si telemarketing.
Ca sa atraga abonati din randul cititorilor, exista oferte lunare chiar in paginile ziarului si pe website. Iar in campaniile permanente de telemarketing si door-to-door se ofera discounturi pentru abonamente, deseori combinate cu bonusuri (abonamente la reviste, bilete la cinema, carti de bucate, pachete cu diverse produse: cosmetice, sportive etc).
Pe zona de retail, ziarul are parteneriate cu marile lanturi de distribuitori: supermarketuri, statii de benzina si librarii. Aici se organizeaza tombole, oferte cu bonusuri pe loc, puncte pe carduri de fidelitate.
Nu in utlimul rand, The New Zealand Herald are un departament special care promoveaza ziarul in scoli - educatie prin citirea ziarului zi de zi (media literacy). Ofera anual cateva mii de abonamente gratis parintilor si profesorilor din scolile plasate in zone cu venituri mai mici.
Spre deosebire de Romania, unde piata presei scrise s-a injumatatit ca valoare in ultimul an, in Noua Zeelanda ziarele atrag cea mai consistenta felie din bugetele de publicitate – 30,5% dintr-o piata totala de aproximativ 1 miliard de euro in 2009, (potrivit Marketing Association din NZ). Spre comparatie, piata romaneasca de publicitate a fost de circa 350 milioane euro anul trecut, in conditiile in care populatia Romaniei este de 5 ori mai mare decat cea a Noii Zeelande. Televiziunea noastra are o cota din piata de publicitate de 62,4%, iar cea neo-zeelandeza atrage 27,9% din bugete si e urmata de radio (11,5%), reviste (10,6%), interactive (10,5%) si outdoor (3,3,%).
Cat despre marketingul practicat la ziarele romanesti, Madalina e de parere ca principala diferenta e una de atitudine. “In Romania toti se pricep la toate, si nimeni nu lasa pe nimeni sa isi faca treaba pentru care e platit”, spune ea. “Plus ca Romania este o tara unica, nu poti spune ce ar putea sa mearga si ce nu, trebuie sa testezi diverse oferte in diverse campanii pe diverse grupuri de public si prin diverse canale. Oricum faci asta si in tarile dezvoltate, dar aici macar ai experiente trecute la care sa te raportezi, te ajuta infrastructura si aplicatiile informatice si deschiderea catre nou a colegilor si a sefilor”.
Madalina face parte din echipa de marketing pentru vanzarea de abonamente, ocupandu-se de zona de marketing direct (a ajutat-o la obtinerea postului si cursul proaspat absolvit de marketing direct) si supervizand telemarketing-ul si evenimentele. “Partea cea mai atractiva a marketing-ului direct este ca iti poti masura campaniile si asta de cele mai multe ori include si numarul de vanzari, costul pe produs vandut, ROI”, spune ea. “Aplicatiile informatice ne permit sa vedem zilnic ce vanzari s-au facut prin fiecare canal si in urma carei campanii sau putem genera diverse rapoarte pe perioade mai lungi si cu multe alte variabile. Avem o imensa baza de date cu clienti actuali si fosti. Toate astea ne ajuta sa intelegem mai bine clientul, sa determinam ce profil are si sa ne concepem campaniile in asa fel incat sa tintim direct pe cine trebuie si cum trebuie, cat mai eficient din punctul de vedere al bugetului si altor resurse”.
Ziarul se promoveaza pe toate canalele de comunicare in masa, mai ales ca face parte dintr-un trust de media care mai detine produse de Internet, radio, outdoor si reviste. Foloseste si comunicarea prin evenimente, parteneriate cu alte companii si sponsorizari, plus door-to-door si telemarketing.
Ca sa atraga abonati din randul cititorilor, exista oferte lunare chiar in paginile ziarului si pe website. Iar in campaniile permanente de telemarketing si door-to-door se ofera discounturi pentru abonamente, deseori combinate cu bonusuri (abonamente la reviste, bilete la cinema, carti de bucate, pachete cu diverse produse: cosmetice, sportive etc).
Pe zona de retail, ziarul are parteneriate cu marile lanturi de distribuitori: supermarketuri, statii de benzina si librarii. Aici se organizeaza tombole, oferte cu bonusuri pe loc, puncte pe carduri de fidelitate.
Nu in utlimul rand, The New Zealand Herald are un departament special care promoveaza ziarul in scoli - educatie prin citirea ziarului zi de zi (media literacy). Ofera anual cateva mii de abonamente gratis parintilor si profesorilor din scolile plasate in zone cu venituri mai mici.
Spre deosebire de Romania, unde piata presei scrise s-a injumatatit ca valoare in ultimul an, in Noua Zeelanda ziarele atrag cea mai consistenta felie din bugetele de publicitate – 30,5% dintr-o piata totala de aproximativ 1 miliard de euro in 2009, (potrivit Marketing Association din NZ). Spre comparatie, piata romaneasca de publicitate a fost de circa 350 milioane euro anul trecut, in conditiile in care populatia Romaniei este de 5 ori mai mare decat cea a Noii Zeelande. Televiziunea noastra are o cota din piata de publicitate de 62,4%, iar cea neo-zeelandeza atrage 27,9% din bugete si e urmata de radio (11,5%), reviste (10,6%), interactive (10,5%) si outdoor (3,3,%).
Cat despre marketingul practicat la ziarele romanesti, Madalina e de parere ca principala diferenta e una de atitudine. “In Romania toti se pricep la toate, si nimeni nu lasa pe nimeni sa isi faca treaba pentru care e platit”, spune ea. “Plus ca Romania este o tara unica, nu poti spune ce ar putea sa mearga si ce nu, trebuie sa testezi diverse oferte in diverse campanii pe diverse grupuri de public si prin diverse canale. Oricum faci asta si in tarile dezvoltate, dar aici macar ai experiente trecute la care sa te raportezi, te ajuta infrastructura si aplicatiile informatice si deschiderea catre nou a colegilor si a sefilor”.