Brandurile occidentale, bine primite de moldoveni
Primul mall din Republica Moldova, care s-a deschis saptamana trecuta la Chisinau, a adus peste 30 de branduri nou-venite pe piata moldoveneasca, printre care Debenhams, Diverta, Lacoste, Irina Schrotter, Olsen, Polo Garage, Bigotti, Swarovski, BSB, Calvin Klein, Little Big si Swatch.
Majoritatea sunt branduri premium, care par inaccesibile pietei moldovenesti, unde salariul mediu este de circa 100 de euro. Dezvoltatorul Anchor Group nu a mizat insa pe acest segment de public.
“Buticurile din mall vor supravietui, mai ales din cauza faptului ca Moldova e inca divizata in doua clase: sunt oameni foarte saraci si oameni foarte bogati. Clasa celor mai bogati nu prea avea de unde alege in Moldova si majoritatea isi cumparau hainele de peste hotare”, explica Eugen Boico.
Mallul a deschis, practic, o piata noua pentru un public premium. Un alt factor care ar putea garanta succesul proiectului este apetenta moldovenilor pentru branduri occidentale, ca alternative ale celor rusesti – percepute adesea ca reminescente ale perioadei sovietice.
“Moldova, din cate stim, este Romania anilor '90. Ceea ce inseamna ca cea mai mare parte a consumatorilor au venituri joase. Nu exclud succesul acestor branduri deoarece, la fel ca in Romania acum aproximativ 10 ani, exista dorinta de consum datorata lipsei brandurilor si produselor o lunga perioada anterioara”, considera si Bogdan Branzas, creative director si CEO la Branzas Design.
Un alt efect pe care injectia de branduri occidentale l-ar putea avea asupra pietei moldovenesti este educarea consumatorilor, dar si a managerilor de companie. “Moldova nu are parte acum de multe branduri calitative – calitative nu din punct de vedere al executiei produsului, ci din punct de vedere al pozitionarii, al executiei, al comunicarii. Sper ca asta o sa ridice putin cultura consumatorilor, in general, dar si a clientilor care vor vrea sa arate la fel de bine ca si brandurile care sunt aici”, spune Boico.
Majoritatea sunt branduri premium, care par inaccesibile pietei moldovenesti, unde salariul mediu este de circa 100 de euro. Dezvoltatorul Anchor Group nu a mizat insa pe acest segment de public.
“Buticurile din mall vor supravietui, mai ales din cauza faptului ca Moldova e inca divizata in doua clase: sunt oameni foarte saraci si oameni foarte bogati. Clasa celor mai bogati nu prea avea de unde alege in Moldova si majoritatea isi cumparau hainele de peste hotare”, explica Eugen Boico.
Mallul a deschis, practic, o piata noua pentru un public premium. Un alt factor care ar putea garanta succesul proiectului este apetenta moldovenilor pentru branduri occidentale, ca alternative ale celor rusesti – percepute adesea ca reminescente ale perioadei sovietice.
“Moldova, din cate stim, este Romania anilor '90. Ceea ce inseamna ca cea mai mare parte a consumatorilor au venituri joase. Nu exclud succesul acestor branduri deoarece, la fel ca in Romania acum aproximativ 10 ani, exista dorinta de consum datorata lipsei brandurilor si produselor o lunga perioada anterioara”, considera si Bogdan Branzas, creative director si CEO la Branzas Design.
Un alt efect pe care injectia de branduri occidentale l-ar putea avea asupra pietei moldovenesti este educarea consumatorilor, dar si a managerilor de companie. “Moldova nu are parte acum de multe branduri calitative – calitative nu din punct de vedere al executiei produsului, ci din punct de vedere al pozitionarii, al executiei, al comunicarii. Sper ca asta o sa ridice putin cultura consumatorilor, in general, dar si a clientilor care vor vrea sa arate la fel de bine ca si brandurile care sunt aici”, spune Boico.