‘Un layout de exceptie nu poate sustine un continut slab’
In opinia lui Carpentier, cea mai mare greseala pe care un art director o poate face este sa nu se implice in realizarea continutului publicatiei.
“Daca accepta doar sa fie o veriga la finalul procesului, sa adune niste fotografii si text si sa le puna impreuna pe ultima 100 de metri nu isi fac meseria. Cred ca trebuie sa se impuna inca de la inceputul procesului”, declara Stephane Carpentier.
Un art director reprezinta primul cititor al unei publicatii. Astfel, acesta ar trebui sa verifice ca textul si titurile sunt usor de inteles si se afla in deplina concordanta cu imaginile.
“Cred ca un art director se afla oarecum pe aceeasi pozitie cu redactorul-sef. Trebuie sa ii ajute pe cititori sa inteleaga ce evenimente sunt importante si mai putin importante, sa ii faca pe cititori sa se simta mai inteligenti dupa ce termina de citit publicatia respectiva. De asemenea, cititorii ar trebuie sa se delecteze, sa se relaxeze in timp ce citesc. Trebuie sa-i ajute pe cititori sa aiba emotii”, sustine Carpentier.
Acesta considera ca foarte multe persoane, din peisajul media autohton, au titlul de art directori insa, in opinia sa, sunt doar graphic designeri.
“Sunt cei care pot sa incropeasca repede o pagina si sa o trimita in timp spre printare. Pentru mine acestia nu sunt art directori. Un art director trebuie sa fie cu adevarat implicat in continut, trebuie sa participe la alegerea articolelor si a unghiului de abordare, trebuie sa relationeze foarte bine cu editorul foto. Layout-ul este partea usoara a unui proces editorial complex”, spune Carpentier.
Potrivit acestuia, layout-ul unei publicatii trebuie schimbat cat mai des, ziarul si revista aflandu-se in competitie cu televiziunea sau publicitatea, care aduc in mod constant cele mai noi tendinte.
“Aceasta confruntare invechita intre text si imagine pe prima pagina a unui ziar sau coperta unei reviste m-a indispus tot timpul, intrucat pentru mine fotografie reprezinta continut, textul este continut. Ar trebui sa folosim text, infografice, testimoniale, fotografii. Cred ca cititorii sunt mai putin conservatori decat cei care realizeaza publicatii”, afirma Carpentier.
Continutul este principalul element responsabil de popularitatea unei publicatii.
“E vorba de povestile spuse, unghiul de abordare si abia apoi modul in care este prezentat, calitatea imaginilor, contintul vizual, infograficile. Nu cred ca un layout de exceptie poate sustine un continut editorial slab. Doar daca are fotografii fantastice, fotografii ale zilei”, crede Stephane Carpentier.
In ceea ce priveste publicatiile romanesti, Business Standard, Gazeta Sporturilor si Adevarul sunt titluri cu o grafica buna, in opinia lui Carpentier. La nivel international, publicatii reusite din punct de vedere grafic pot fi observate in tari precum Spania, Marea Britanie, America de Sud si Rusia.
“Imi plac parti din diferite publicatii. Nu pot sa spun ca exista una care are toate piesele unui puzzle. In Australia revistele culturale sau de moda sunt fantastice, in Japonia exista o cultura a design-ului de publicatii, in China sunt publicatii invechite, Spania este interesanta”, conchide Stephane Carpentier.
“Daca accepta doar sa fie o veriga la finalul procesului, sa adune niste fotografii si text si sa le puna impreuna pe ultima 100 de metri nu isi fac meseria. Cred ca trebuie sa se impuna inca de la inceputul procesului”, declara Stephane Carpentier.
Un art director reprezinta primul cititor al unei publicatii. Astfel, acesta ar trebui sa verifice ca textul si titurile sunt usor de inteles si se afla in deplina concordanta cu imaginile.
“Cred ca un art director se afla oarecum pe aceeasi pozitie cu redactorul-sef. Trebuie sa ii ajute pe cititori sa inteleaga ce evenimente sunt importante si mai putin importante, sa ii faca pe cititori sa se simta mai inteligenti dupa ce termina de citit publicatia respectiva. De asemenea, cititorii ar trebuie sa se delecteze, sa se relaxeze in timp ce citesc. Trebuie sa-i ajute pe cititori sa aiba emotii”, sustine Carpentier.
Acesta considera ca foarte multe persoane, din peisajul media autohton, au titlul de art directori insa, in opinia sa, sunt doar graphic designeri.
“Sunt cei care pot sa incropeasca repede o pagina si sa o trimita in timp spre printare. Pentru mine acestia nu sunt art directori. Un art director trebuie sa fie cu adevarat implicat in continut, trebuie sa participe la alegerea articolelor si a unghiului de abordare, trebuie sa relationeze foarte bine cu editorul foto. Layout-ul este partea usoara a unui proces editorial complex”, spune Carpentier.
Potrivit acestuia, layout-ul unei publicatii trebuie schimbat cat mai des, ziarul si revista aflandu-se in competitie cu televiziunea sau publicitatea, care aduc in mod constant cele mai noi tendinte.
“Aceasta confruntare invechita intre text si imagine pe prima pagina a unui ziar sau coperta unei reviste m-a indispus tot timpul, intrucat pentru mine fotografie reprezinta continut, textul este continut. Ar trebui sa folosim text, infografice, testimoniale, fotografii. Cred ca cititorii sunt mai putin conservatori decat cei care realizeaza publicatii”, afirma Carpentier.
Continutul este principalul element responsabil de popularitatea unei publicatii.
“E vorba de povestile spuse, unghiul de abordare si abia apoi modul in care este prezentat, calitatea imaginilor, contintul vizual, infograficile. Nu cred ca un layout de exceptie poate sustine un continut editorial slab. Doar daca are fotografii fantastice, fotografii ale zilei”, crede Stephane Carpentier.
In ceea ce priveste publicatiile romanesti, Business Standard, Gazeta Sporturilor si Adevarul sunt titluri cu o grafica buna, in opinia lui Carpentier. La nivel international, publicatii reusite din punct de vedere grafic pot fi observate in tari precum Spania, Marea Britanie, America de Sud si Rusia.
“Imi plac parti din diferite publicatii. Nu pot sa spun ca exista una care are toate piesele unui puzzle. In Australia revistele culturale sau de moda sunt fantastice, in Japonia exista o cultura a design-ului de publicatii, in China sunt publicatii invechite, Spania este interesanta”, conchide Stephane Carpentier.